Preşedintele Consiliului Judeţean, Dumitru Beianu, şi colegi de-ai săi din aparatul administrativ au susţinut, vineri, 27 ianuarie, o conferinţă de presă în care au prezentat varianta lor privind atacarea de către Prefectură a Hotărârii CJ privind repartizarea cotei de 6% din impozitul pe venit către primării.
Cu această ocazie, a fost lansată ideea că fondul respectiv este, oricum, la dispoziţia Consiliului Judeţean. Ca şi cum, în baza acestei formulări, conducerea instituţiei are dreptul să împartă banii cum doreşte.
Ceea ce s-a şi întâmplat, de altfel, cele mai multe dintre primăriile PSD primind mult mai puţini bani decât cele conduse de liberali. (Din nou, aşa cum se întâmplă de la începutul mandatului).
După conferinţa de la CJ, a organizat o întâlnire cu presa şi prefectul Florentina Stănculescu, de asemenea, secondată de consilierii săi.
Prefectul a pornit discuţiile despre acest subiect declarând că: „Fondul este, într-adevăr, la dispoziţia Consiliului Judeţean, dar asta nu înseamnă că e la cheremul conducerii CJ”.
Care sunt criteriile de împărţire a banilor?
Florentina Stănculescu a arătat că, potrivit Legii bugetului de stat, inclusiv în ceea ce priveşte repartizarea cotei de 6% sunt nişte criterii de care un consiliu judeţean trebuie să ţină cont. Adică, banii se împart în funcţie de proiectele de dezvoltare, de cele de infrastructură, respectiv cheltuieli de funcţionare.
Aşa cum prefectul a arătat şi la începutul acestei săptămâni, având în vedere că doar 21 de primării din 54 au trimis „necesarul”, rămâne întrebarea… cum s-a făcut, totuşi, această împărţire? E retorică, desigur.
De alfel, Dumitru Beianu a declarat, la momentul adoptării Hotărârii respective, că, la cota de 6%, va ţine cont de alocările de anul trecut făcute către primării din fondul de rezervă. Adică, în 2022, prin decizia premierului, primarii PSD au primit şi ei(o dată!) mai mulţi bani decât cei ai PNL.
„Nici domnul preşedinte, nici eu ca prefect nu venim cu propriile criterii. Legea este clară şi criteriile trebuie respectate! Cum se face că unele comune au primit chiar mai mulţi bani decât au cerut?”, a spus Florentina Stănculescu.
CJ ar fi putut împărţi banii din cota de 6% pe tot parcursul anului
Un aspect nou şi foarte important, adus astăzi în discuţia de la Prefectură, este că, potrivit legii, conducerea CJ nici nu era obligată să dea toţi banii odată şi nici chiar acum, ci putea face asta pe parcursul întregului an, potrivit prefectului Stănculescu.
Adică, „dezastrul” strigat pe toate canalele de către PNL-işti nu e chiar dezastru şi, cel mai probabil, proiectele cu adevărat urgente şi importante pot fi finanţate sau cofinanţate din alte surse. Sigur, vorbim de primăriile care au primit bani pentru ele, în ultimii 2 ani…
Deci, de ce a fost aşa de grăbit domnul preşedinte Beianu?
Oricum, pentru conformitate, conducerea CJ Giurgiu a adus, azi, argumente în favoarea felului în care a alocat sumele, susţinând că totul s-ar fi făcut legal, iar Prefectura a adus, la rândul său, argumente şi dovezi că nu ar fi chiar aşa. Cu siguranţă, Instanţa va decide cine are dreptate.
De altfel, fost preşedinte al CJ Giurgiu, acum consilier al prefectului, Vasile Mustăţea a pus punctul pe I şi a declarat cu privire la acest subiect: „Banii aceştia din cota de 6% nu sunt pierduţi, primăriile îşi vor lua banii, după finalizarea procesului. Dar cele 17 miliarde, din 2021, sunt pierdute. Ştiţi cum se numeşte asta? Neglijenţă în serviciu! Şi apoi, legat de banii din fondul de rezervă, prin declaraţiile sale, domnul preşedinte(Beianu, n.r.) ce a făcut? Şi-a criticat propriul şef de partid, pe premierul Ciucă?!”
P.S.: Consiliul Județean Giurgiu a pierdut în anul 2021 suma de 1.747 mii lei, adoptând Hotărârea nr. 320/20.12.2021 cu 3 zile mai târziu decât termenul limita la care aceasta hotărâre trebuia adoptată, și anume 17.12.2021, motiv pentru care aceasta sumă s-a întors la bugetul de stat.