„CĂUTĂM UN PREȘEDINTE PENTRU UNIRE !
Eram nimeni când am venit pe lume. Apoi am mers, am simţit ogorul sub tălpi, am mirosit iarba, ne-am căţărat în cireşi,a m stat cu ochiii în cer, visând. Am desluşit apoi litere și abia atunci te-am descoperit pe tine. Ajunși mari în ani, am descoperit că ceea ce ne înconjoară este România.
Mama tuturor mamelor noastre. Uneori săracă, alteori bogată. Deseori urâtă, dar atât de iubită. Ea trebuie să ştie însă că este iubită, aşa că îi vom spune noi, bătrânii ei, încă odată: Te iubim, Românie!
Sigur că noi, ăștia bătrâni, suntem înapoiați și suntem naționaliști – nu știm de ce naționalismul este taxat atât de rău când în definitiv nu este decât atașamentul față de țara ta și de poporul tău, fără a disprețui pe nimeni altcineva.
Trebuie să ai cinste față de locul pe care-l ocupi, mai ales cel de Președinte, să-ți faci datoria acolo unde te-a trimis lumea prin vot, nu zicând: lasă că pot să chiulesc și de data asta motivat, uite, m-au chemat tehnocrații la Bruxelles chiar de ziua UNIRII!
Nu mă interesează ce face poporul, eu fac ce fac eu de obicei ,mă plimb. Niciodată, nu poți lipsi fie și motivat de la o sărbătoare a propriului tău popor! Asta se știe de când lumea și pământul. Și credem că toți conducătorii lumii sunt atât de deștepți să-și dea seama de acest lucru!
Pentru Mama România, țara NOASTRĂ şi a ta Prezidentule, pentru ea trebuie să fim prezenți toți la sărbătoarea Micii Uniri și nu la demonstrații de stradă comandate la care tu, Prezidentule, ai ales să participi, că ea, România, trebuie să ştie că mai există adevăraţi copii de-ai ei, urmaşi cu demnitate de nevândut. Au făcut-o curajoşi înaintașii noștri, o vor face cei ce vor veni după noi. Acum o facem noi, iar ,fără tine !
Te iubim, Românie!
PS. Am găsit un Președinte! Unul care, din nefericire pentru acest popor, vrea să răstoarne ordinea constituțională, de la Masa Tăcerii.
OPSD Giurgiu”