„Trebuie să ne prindă alegerile la Guvernare!” o trosnea odinioară, la o şedinţă de partid, absolut nepotrivit, devotatul pedelist Vasile Blaga, uns- cu toate alifiile- copreşedinte al istoricului şi (fost) respectabilului PNL.
Nu, sincer, în esenţă, e complet justificată dorinţa domniei sale, n-a zis nimeni că nu. Mai ales că, fost ministru de Interne, domnu’ fost prieten cu Boc, Udrea, Băsescu & Co., ştie exact cum se face în ziua cu pricina. Şi dacă va mai veni şi doamna Anastase cu numărătoarea ei cu biluţe galbene- de această dată-, succesul va fi garantat.
Deocamdată, însă, pentru că e prea încins jarul, Cioloş stă cuminte şi pare exclusiv omul lui Iohannis. Mă rog, al Bruxelles-ului, zic alţii. Al lui Iohannis care pare exclusiv omul poporului. Plus al vacanţelor exotice, al deplasărilor prin te miri ce state ca să dea mâna cu unul şi cu altul… E pe barba lui, să-i fie de bine!
Aşadar, care-i, de fapt „oferta” liberalilor pentru noi, la alegerile viitoare? Ei? Bucuraţi-vă, români, aţi dat lovitura! O întreagă echipă nou-nouţă. Mare, dreaptă şi nou-nouţă. E ceea ce aştepta România ca să se dezvolte, clar.
Oferta PNL: în mare parte, vechea gardă portocalie.
Iar în provincie: mulţi primari care au trecut pe la mai toate partidele şi pe care i-au numit liberalii în fel şi chip, până să-i complimenteze în fel şi chip, acum, ca să se întoarcă la ei. Ca să dea la număr, că se lasă cu demiteri dacă nu… Nu?
Traseişti unii, alţii cu dosare penale, cercetaţi, alţii în culpă, foşti pedelişti, foşti pesedişti. Hai că ştiţi, doar a vuit netul, zilele trecute, după validarea candidaturilor pentru diverse primării şi CJ-uri din ţară. Şi Alina Gorghiu iese la TV şi vorbeşte, cu tupeul ei de… fată mare, despre ce ofertă administrativă ţais are PNL-ul.
Care e „oferta” liberalilor pentru români, deci? O glumă de decalog- făcut parcă exact pentru sfidarea cruntă a inteligenţei românilor. Cu „porunci politice” nu doar flexibilizate astfel încât să poată fi interpretate în fel şi chip, ci cu aceleaşi „porunci” nerespectate pe faţă. Şi când îi întrebi cum vine asta, se apucă să-şi pună oamenii(unii chiar de bună credinţă, bieţii) să distragă, agresiv, pe toate căile de comunicare, atenţia de la discrepanţele între ce vor să pară şi ceea ce sunt.
„Dar de PSD de ce nu scrieţi, dar de ei de ce nu ziceţi de criterii(alţii n-au decalog, n.r.) dar de alţii… a, sunteţi pesedişti, comunişti…!”. Asta e laitmotivul lor. Atât. Nu contrazic nimic din ce se spune, parcă vor doar decredibilizarea tututor celor care, pur şi simplu, n-au ţinut, nu ţin, nu mai ţin, nu vor ţine cu ei şi cu ambiţia lor de a ajunge într-o funcţie sau alta.
Sunt convinsă că, şi la nivel central, dar şi local, acum… 100.000 de ani, când şi-au propus să ajungă unde vor, aveau bune intenţii. Dar disperarea e atât de mare, atât de flagrant expusă public, încât cred că a rămas doar ţinta. Cred că motivele iniţiale s-au pierdut pe drumul acesta murdar. Şi nu, nu sunt de acord cu „scopul scuză mijloacele”.
Vor sus, vor să conducă, dar de ce? De ce cu atâta ardoare, încât sperie?
Care-i de fapt „oferta” liberalilor pentru noi? Care-i schimbarea aia cu care s-au bătut în piept? Unde-s oamenii noi, de valoare, cei care au muncit mult, fizic şi psihic, pentru o echipă? Unde sunt oamenii lor de echipă, sinceri, devotaţi NU şefilor şi plimbărilor lor pe la partide, ci principiilor şi cetăţenilor?
Care sunt ăştia? Hai, pe plan local, veniţi cu exemple! Repet, devotaţi oamenilor, nu şefilor! E?
Pun pariu că, drept comentarii la acest articol, în loc să vină postacii cu proiecte, soluţii, discuţii constructive, vor posta injurii, întrebări gen: dar de PSD de ce nu scrieţi? sau ştiri din campaniile trecute, la adresa contracandidaţilor PNL.
Pentru că asta pare a fi „oferta”. Una pe care o promovează oamenii pe care îi încurajaţi: nu sunteţi cu noi, sunteţi împotriva noastră!
Mamă, ce-mi miroase a portocale…
Cătălina Sfetcu