În ultimii 2 ani, de când PNL se află la conducerea Consiliului Judeţean Giurgiu, (cele mai multe dintre) primăriile conduse de social-democraţi au primit, la toate alocările, cele mai mici sume. Lucru uşor verificabil şi, se pare, exclusiv politic justificabil. Ba chiar au fost „momente” când, pentru prima dată în istoria administraţiei giurgiuvene, unele dintre primăriile amintite au primit 0(zero) lei. Naiv să fii, să nu-ţi dai seama că sunt probleme la… „etaj”.
Pe modelul „9 mie, 2 ţie”, nici repartizarea cotei de 6% din impozitul pe venit pentru 2023 nu a făcut excepţie. Din nou, cele mai multe dintre unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Giurgiu, conduse de edili PSD, au primit între 200 şi 500 mii de lei, în timp ce UAT-urile conduse de ai lor au luat între 500 de mii şi peste 1 milion de lei, cele mai multe „învârtindu-se” în jurul sumei de 800.000 de lei.
Justificarea preşedintelui Consiliului Judeţean, Dumitru Beianu, exprimată pe pagina sa de Facebook, este aceea că primăriile conduse de PSD au primit, anul trecut, mai mulţi bani din fondul de rezervă. În primul rând, ce treabă are o alocare din 2022 cu nevoile comunităţilor din 2023? Sigur, domnia sa a omis să spună că, până la acel moment, în ultimii 2 ani, aceleaşi comunităţi au fost umilite, de-a dreptul, de administraţia liberală. Pentru că ei, de fapt, n-au pedepsit primarii, aceşti încăpăţânaţi care au refuzat să se facă preş în faţa lor, ci au pedepsit zeci de mii de giurgiuveni care locuiesc în satele cu pricina.
Şi apoi, în al doilea rând, cum să acuzi „părtinire” la alţii, când tu asta se pare că faci de când ai pus fundul pe scaunul de şef de judeţ?
Dumitru Beianu, postare Facebook „⁃ anul trecut, premierul a alocat succesiv două tranșe, din Fondul de rezerva aflat la dispoziția prim-ministrului, fonduri pentru UAT-urile din județul Giurgiu. Am salutat alocările respective, care au permis unui număr de comune și orașe să își completeze sursele de finanțare;
⁃ prin hotărârea adoptată, nu am făcut decât să alocăm sumele corespunzătoare cotei de 6 % din impozitul pe venit pentru a rezolva nevoile financiare ale celorlalte UAT-uri.
Până la data organizării unei conferințe în care să prezint detalii, mă rezum la a prezenta situația alocărilor, foarte ușor de parcurs și de interpretat de către giurgiuvenii interesați.
Vom constata, fiecare dintre noi, că diferențele sunt nesemnificative și toate comunele au bani pentru proiectele avute în listele de investitii”
Ultima frază este uluitoare, ca să fim diplomaţi! E grav dacă un preşedinte de CJ, oricine ar fi el, nu mai face diferenţa între 200.000 şi 800.000 de lei, iar faza cu „toate comunele au bani pentru proiectele avute(…)” este de-a dreptul ilară. Cum ar veni, deşi unul are în buzunar 1.000 de euro, iar altul are 2 euro, tot se cheamă că amândoi au bani, nu? Şi punct.
Prefectura Giurgiu a atacat în contecios-administrativ hotărârea CJ Giurgiu referitoare la repartizarea sumelor alocate la finalul anul 2022 din bugetul de stat pentru unităţi administrativ-teritoriale(UAT), şi anume cota de 6% din impozitul pe venit. După mesajul preşedintelui CJ, şi prefectul Florentina Stănculescu a venit cu precizări pe acest subiect. Redăm integral declaraţia acesteia:
„Potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2023, aceste sume sunt repartizate la solicitările justificate ale uat-urilor, conform unor criterii clare, care să confere certitudinea că aceşti bani vor fi folosiţi în scopuri precise. Din actele care au stat la baza adoptarii hotărârii în cauză, aşa cum au fost transmise şi către Instituţia Prefectului – judeţul Giurgiu şi postate pe site-ul Consiliului Judeţean Giurgiu, reiese faptul că dintre cele 54 de uat-uri, doar 21 au transmis solicitări pentru alocarea sumelor respective. În aceste condiţii, cum poate fi legală o hotărâre a Consiliului Judeţean Giurgiu prin care se alocă sume tuturor celor 54 de uat-uri, dacă doar 21 au transmis solicitări pentru a le primi?!
Despre justificări aproape că nici nu poate fi vorba… De asemenea, cum poate fi legală o hotărâre a Consiliului Judeţean Giurgiu prin care se alocă sume mai mari pentru anumite uat-uri şi mai mici pentru altele, în absenţa oricărui criteriu?! Care sunt criteriile pe baza cărora preşedintele Beianu a repartizat aceşti bani sau, mai degrabă, pe care i-a „împrăştiat” după bunul plac?! Sunt întrebări de bun-simţ, pentru care cetăţenii întregului judeţ Giurgiu merită un răspuns clar şi corect.
Sunt ferm convinsă că această hotărâre a Consiliului Judeţean Giurgiu va avea aceeaşi rezolvare ca hotărârea privind înfiiţarea unui Parc fotovoltaic, nu înainte însă de a trece prin acelaşi „filtru” al manipulării şi al răutăţii din partea preşedintelui Consiliului Judeţean Giurgiu. Denigrând prefectul şi Instituţia Prefectului, care întotdeauna şi fără excepţie îşi face datoria şi asigură respectarea legii în teritoriu, preşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu demonstrează, din păcate, un comportament care cel puţin lasă de dorit…
Şi pentru că ceea ce a fost scris şi făcut public rămâne argumentul incontestabil în orice polemică, ataşat aveţi un print screen din cadrul materialelor consemnate în urma şedinţei din data de 29 decembrie 2022”.
Până vom apărea amănunte în acest caz, vă lăsăm pe dumneavoastră să trageţi primele concluzii!