Cine poartă vina depăşirii termenului de finalizare a patru proiecte europene câştigate de CJ Giurgiu?

Este o întrebare în sine, nu una la care să am şi să vă ofer un răspuns clar acum. Am, totuşi, informaţii, unele dobândite în timp, pentru că am scris de-a lungul vremii despre asemenea subiecte, şi altele obţinute recent.

Mai avem şi întrebări plus răspunsuri la acestea, proaspete toate, dintr-o conferinţă de presă de azi.

În baza tuturor acestora, vă invit, pe dumneavoastră, cititori, să trageţi o concluzie! Aşa cum, în viitor, fără îndoială, cei în măsură să ofere răspunsul clar, o vor face.

 10 milioane euro, pierdute sau nu?

De la finele anului trecut, presa apropiată PNL, în frunte cu Mihnea Boerescu, liberal consilier judeţean, alături de liderii organizaţiei judeţene au umplut site-urile de socializare, jurnalele de ştiri şi paginile site- urilor lor cu următoarea informaţie: judeţul Giurgiu ar fi pierdut 10 milioane de euro. Aceasta, deoarece termenul de finalizare a patru proiecte europene a fost depăşit. Prin urmare, prelungit, până la 30 iunie 2016.

Dacă, spun liberalii, nu va fi respectat nici acest termen, 30 de milioane de euro, reprezentând valoarea totală a celor patru proiecte europene va fi returnată Uniunii Europene.

Chiar dacă specialişti din Consiliul Judeţean Giurgiu susţin(au şi documente pe care le vom prezenta şi noi la momentul potrivit) că nici cele 10 milioane de euro nu s-ar fi pierdut, Dumitru Beianu a continuat cu această idee, prezentând mai multe documente în susţinerea sa. Printre acestea, un Ordin 144 ce ar stipula plata unor „penalităţi” pentru nerespectarea termenelor de finalizare a lucrărilor, dar şi o declaraţie de angajament ce este semnată la prelungirea termenului. În baza acesteia din urmă, sumele vor fi returnate integral la UE.

Dacă aceste aspecte necesită o documentare mai amplă, pe care o promit, rămând, totuşi, întrebări fireşti, enervante, am observat, pentru cei care le-au primit- doar unele- în conferinţa de astăzi, pe un alt capitol al aceleiaşi „poveşti”.

 Firmele care fac investiţiile, derogate de orice vină?

Două dintre proiecte au fost câştigate şi implementate în mandatul trecut, când preşedinte de CJ era Dumitru Beianu. Cu licitaţiile şi firmele câştigătoare aferente şi care nu ştiu să se fi schimbat în ultimii 4 ani. Pentru celelalte două, documentaţiile aferente au fost depuse tot atunci, însă, licitaţiile s-au derulat în mandatul actual.

Pe de altă parte, ştiu că probleme la proiectul cu Mănăstirea Comana, de exemplu, au apărut încă din 2012, la începutul anului. Contestaţii la licitaţii etc. La fel ca la depozitul ecologic. Tot proiect din mandatul trecut. Nefinalizat, dar inaugurat. Şi cu 411 e aceeaşi treabă.

I s-a întâmplat, iată şi actualului şef de la judeţ: cu 603 şi 504.

Bineînţeles că pentru primele, n-a fost vina lui Beianu şi a echipelor sale de proiecte. Dar, atunci, de ce e vina lui Mustăţea şi a aceloraşi echipe ale aceloraşi proiecte pentru toate patru?

O să spuneţi, cum doar atât puteţi spune, că aş avea „logică de partid” şi, ca pe mulţi dintre colegii mei, mă luaţi la rost că „de ce nu mai sar la gâtul lui Mustăţea?”. Dar vă enervaţi când un coleg vă întreabă de ce n-aţi sărit la gâtul lui Mustăţea şi când eraţi prieteni în partid şi colegi la CJG? Mai consecventă decât vreţi dumneavoastră să par că nu-s, eu îmi menţin, totuşi, opinia potrivit căreia Vasile Mustăţea este de-a dreptul nepotrivit ca preşedinte de Consiliu Judeţean.

Că n-a reuşit multe, mai nimic, de fapt, comparativ cu ceea ce s-a petrecut anterior, am tot scris. Să vă fie de bine! (Cu o menţiune, abia la finele anului trecut, s-au deschis liniile de finanţare pe programele UE). Însă, să nu uităm că Mustăţea nu e singur în CJ-ul respectiv. Poate că nici habar nu are cum să-şi motiveze oamenii- nevinovaţi, fără îndoială, de depăşirea termenelor proiectelor europene… Cu câteva excepţii, se zvoneşte.

Dar, totuşi, ca fost preşedinte de CJ, ştiind exact a cui e vina, să lansezi teoria că „Mustăţea nu a finalizat la termen proiectele”, este jignitor la adresa celor care cunosc domeniul. Cât de cât măcar. Şi jignitor la adresa celor care vor afla că nu preşedintele de CJ poate finaliza la termen un proiect. Că asta nu sună bine deloc pentru niciunul. Fost, actual sau viitor.

Este bine de ştiut că, potrivit legilor în vigoare, odată cu câştigarea licitaţiei de către o firmă ce va executa lucrări, inclusiv cu fonduri europene, aceasta preia investiţia cu tot cu amplasament. Şi garantează, cu certitudine există o clauză în contractul aferent, că va termina lucrarea respectivă în termen „de”. De cât prevede proiectul. De cât zice europeanu’ că e suficient ca să fie gata. Deci, firma îşi ia angajamentul, corect? Dar se întâmplă, de exemplu, ca firma să intre în insolvenţă, să dea faliment. Din păcate, tot mai des.

Proiectele sunt, clar, în pericol! Şi cine răspunde pentru întârzieri? Da, este o mare problemă, pentru că s-ar putea ca şi termenul de 30 iunie să fie depăşit. Aici e corect, dar a cui e vina?

De ce a Consiliului Judeţean? De ce doar a preşedintelui, nu şi a celor din echipele de proiect(aceleaşi, bună observaţie a unei colege)? De ce a actualului şi nu a fostului? De ce absolut deloc a aceloraşi firme câştigătoare în mandatul trecut…? N-aveaţi de unde să ştiţi, desigur, că ar putea ajunge vreuna în faliment, dar de ce ar fi trebuit să prevadă Mustăţea asta?

Şi o întrebare, probabil la fel de enervantă, cumva, unii specialişti, din anumite direcţii, sunt puţintel vinovaţi pentru intrarea cu întâziere, la licitaţie, a unei investiţii în timp util?

Şi de ce, de exemplu, lucrările la Spital sau cele de la Biblioteca judeţeană au început cu întârzieri de 1 an?

Să ne răspundă Mustăţea, veţi zice. Abia aşteptăm să-l întrebăm, imediat ce se întoarce din concediu.

Dar care-i soluţia? Că tot n-am aflat-o. În aceste situaţii, cu firme cu probleme, ce zice europeanu’ să facem? Ce avem voie să facem ca să nu-i dăm banii înapoi? Cum facem să nu dăm 30 de milioane de euro înapoi? A, ştiu, o să ne spuneţi dacă vă votăm! Super!

Cătălina Sfetcu

P.S. Cele patru proiecte sunt: unul de restaurare a Mănăstirii Comana, celelalte trei fiind de reabilitare şi modernizare a DJ 603, 411 şi 504.