Pensionarii PSD din Giurgiu şi-au adus contribuţia la completarea sau modificarea mai multor acte normative

Multe întruniri şi dezbateri pe măsură, iar rezultatele nu au întârziat să apară.

În baza mai multor recomandări ale pensionarilor din cadrul PSD Giurgiu, discutate inclusiv la Biroul Executiv Central al OPSD din 28 august 2014, cu preşedinţii OPSD din zona Muntenia, liderii centrali ai Partidului Social Democrat au modificat şi completat mai multe acte normative cu impact major legat de pensii, venitul minim garantat, alocaţii şi indemnizaţii.

Conducerea Organizaţiei Pensionarilor Social-Democraţi din cadrul PSD Giurgiu ne-a oferit, recent, mai multe detalii pe acest subiect. Principalele modificări pe care pensionarii giurgiuveni şi le doresc transpuse in texte legislative sunt urmatoarele :

• Transformarea vârstei de pensionare din obligaţie în drept, lăsând la latitudinea celui care atinge vârsta de pensionare decizia asupra momentului în care să iasă la pensie.
• Compensarea medicamentelor în mod real cu 90% pentru pensionarii cu pensii sub 1.000 de lei, dar şi posibilitatea dirijării (prin act normativ) a 2% din cuantumul pensiilor private pentru destinaţia dorită de către angajatul contribuabil.

.Adăugarea la Legea 263/2010 a unui nou articol sau completarea anexei la lege care să cuprindă firmele desfiinţate ce au desfăşurat activităţi cuprinse în grupele I şi II de muncă.

• Calcularea punctului de pensie ca medie ponderată între punctul de pensie calculat până la aplicarea Legii 19/2000, respectiv 1 aprilie 2011, şi punctul de pensie calculat până la pensionare, conform legislaţiei aplicate ulterior.

În situaţia pensionărilor anticipate parţial ca urmare a reorganizării firmelor sau a concedierilor colective, să nu mai fie aplicat procent de penalizare şi să fie calculat stagiul total, ţinându-se seama şi de perioadele asimilate, respectiv serviciul militar şi perioadele de studii conform legii, alte sporuri şi stimulente, nemenţionate în Carnetul de Muncă, dar acordate de angajatori pe toată perioada lucrată, evidenţiate prin Procese Verbale încheiate între unitatea angajatoare şi Casele Judeţene de Pensii.

• Modificarea criteriilor de punctaj pentru obţinerea biletelor de tratament şi odihnă în staţiunile cu care Casa Naţională de Pensii Publice are relaţii contractuale, pentru a da posibilitatea şi pensionarilor cu venituri cuprinse între 1.001 şi 2.223 lei să aibă acces la aceste bilete.

De biletele de tratament şi odihnă beneficiază cu prioritate cei cu pensii cuprinse între 500 şi 900 de lei, ceea ce constituie, în opinia membrilor noştri, o discriminare. Punctajul cumulativ arată că pensionarii cu pensii de peste 1.001 lei contribuie cu mai mult de jumătate la reducerea deficitului CJP-urilor la achitarea contravalorii biletelor de tratament.

.Venitul minim garantat să fie alocat din alte surse bugetare, degrevându-se în acest fel Casele Judeţene de Pensii care, prin legea de organizare şi funcţionare se ocupă numai de stabilirea cuantumului pensiilor şi de plata acestora.

• O problemă majoră constatată în ultimii doi ani este interpretarea juridică neunitară în sistemul juridic din România, în ceea ce priveşte sintagma „salariul mediu brut” şi „câştigul salarial mediu brut”. Această interpretare neunitară a adus prejudicii pensionarilor care, prin instanţele de judecată, şi-au cerut anumite drepturi legat de acordarea unor indemnizaţii şi alocaţii la care trebuiau să aibă acces prin lege.

Conform OUG 11/2011, sintagma „salariu mediu brut” se înlocuieşte cu sintagma „câştig salarial mediu brut” numai la Legea 329/2009 care se referă la reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor cadru cu CE şi FMI. OUG 11/2011 a dus la pierderea unui număr însemnat de procese, în special la Curtea de Apel Bucureşti, deşi Curţile de Apel din Braşov, Constanţa, Craiova, Alba, Suceava, Piteşti, Galaţi, Vrancea, Iaşi şi Ploieşti interpretează egalitatea între noţiunea de „salariu mediu brut” şi „câştig salarial mediu brut” în jurisprudenţă ca reprezentând contraprestaţia muncii depuse sau profit (câştig) din munca depusă.

Acest fapt, raportat la Codul Fiscal, înseamnă un venit echivalent egal între salariu şi câştig salarial.

Precizarea din OUG 11/2011 face ca noţiunile de “salariu mediu brut” şi “câştig salarial mediu brut” să fie aplicate diferit în practica judiciară.

Conform Legii 24/2000 privind redactarea actelor juridice, în stil juridic, clar, concis, fără echivoc, OUG 11/2011 creează grave disfuncţionalităţi. Se impune, deci, ca OUG 11/2011 să conţină în cuprinsul ei motivarea expresă ca, în toate actele şi legile existente înlocuirea sintagmei “salariu mediu brut” cu sintagma “câştigul salarial mediu brut”,sa fie lucru lămuritor pentru toate instituţiile statului.

În acest caz, se exemplifică: Legea bugetului asigurarilor sociale pe anul 2012, 2013, 2014 si pe viitor, Legea 44/1994, Legea 341/2004, Legea 448/2006, precum şi alte acte normative privind indemnizaţii si alocaţii

• Eliminarea din Legea 329/2009 a articolului invederat de OUG .11/2011

.Una dintre temele majore, desprinse din discuţiile avute cu membrii OPSD din teritoriu(cea mai dureroasă) este cea legată de serviciile medicale intraspitaliceşti.

Pensionarii internaţi în spitale(indiferent de locaţia acestora) şi care au o pensie mai mare de 740 lei( pensie cuprinsă între 800 şi 999 lei) sunt obligaţi să plătească toate analizele prescrise de medicul specialist care a dispus, pe baza investigaţiilor medicale prescrise anterior de medicul de familie şi pe care pensionarul le-a efectuat fie gratuit, fie la centrele medicale private, unde toate analizele se plătesc, internare, pentru stabilirea diagnosticului şi a tratamentului adecvat. În cele mai multe cazuri, analizele medicale plătite de pensionar sunt urmate şi de cumpărarea medicamentelor necesare  care nu se găsesc în spital, deşi firesc ar fi ca medicamentele să îi fie date gratuit de către unitatea spitalicească în care pensionarul a fost internat.

• Cuprinderea în sistemul de acordare a gradelor medicale de handicap a pensionarilor şi persoanelor vârstnice care suferă de boli autoimune şi care necesită investigaţii şi tratamente speciale. Este cunoscut, în lumea medicală, faptul că bolile autoimune, la fel ca şi bolile canceroase, necesită un tratament de prelungire şi de uşurare a vieţii pacientului şi nu de vindecare a bolii de care acesta suferă. De aceea este imperios necesar ca bolnavul să fie luat în evidenţa comisiilor de acordare a gradului de handicap pe baza biletelor de externare din unitatea spitalicească unde a efectuat internarea şi tratamentul, fără a se mai prezenta în faţa comisiilor.Etio/patologia acestor boli inca necercetate suficient si al carui prognostic de viata pentru pacient este incert, poate constitui un inceput pentru introducerea acestor boli in categoria celor ce necesita acordarea sau includerea bolnavului intr-un grad de handicap.

Comisiile pot delega reprezentanţi care se pot deplasa la domiciliul bolnavului pentru evaluarea acestuia.

PRESEDINTE ORGANIZATIA JUDETEANA OPSD GIURGIU

DAN CRISTESCU