Am stat de vorbă, în această dimineaţă, cu proprietarul maşinii peste care s-a prăbuşit un zid al casei părăsite de pe strada Tudor Vianu(fostă 23 August), intersecţie cu I.C.Brătianu. Interviul a fost unul tulburător şi precizez, de la bun început, că nu există nicio exagerare în cele ce urmează să vă relatez. De altfel, tânărul(el este din Ploieşti, iar soţia este din Giurgiu) este dispus să susţină cu dovezi şi martori tot ceea ce acuză.
În primul rând, Mihai a spus că era în maşină cu soţia şi părinţii săi. Mama şi soţia erau în spate, tatăl, în dreapta faţă.
„În faţa mea, cu o secundă înainte să se prăbuşească zidul, a trecut un copil pe o trotinetă. Mi-a rămas în minte imaginea aceasta. Dacă ar fi trecut o secundă mai târziu, zidul ar fi căzut peste copil! Când s-a prăbuşit, mi-a mutat maşina din loc. Mama s-a trezit cu cărămizi peste ea. Dacă nu eram un metru mai în faţă, maşina ar fi fost distrusă complet şi nu mai ieşeam de acolo în viaţă!”, spune Mihai.
Fotografiile aparţin proprietarului maşinii
Din fericire, nimeni nu a fost rănit, însă cei patru au intrat în stare de şoc. „Şi eu şi mama am avut tensiunea 19, vă pot confirma cei de la Ambulanţă. Mama şi soţia mea nu mai pot dormi, de atunci, din cauza traumei, a sperieturii! Patru persoane puteau să moară, stând, pur şi simplu, la semafor. Un copil pe trotinetă putea să fie strivit. Elevii de la liceul din apropiere puteau să fie striviţi. Aşa ceva nu trebuie să se mai întâmple, ştiu că mai sunt multe clădiri în aceeaşi situaţie!”, spune bărbatul.
Mihai le mulţumeşte celor de la Poliţia Rutieră pentru modul în care au intervenit, însă nu acelaşi lucru spune despre viceprimarul Ionel Muscalu.
„A venit acolo, cu o atitudine sfidătoare şi foarte arogant. M-a luat în râs. I-am spus că vreau să vorbesc cu domnul primar. Mi-a spus că n-are ce să-mi facă primarul. Şi mi-a zis: aşa, şi, ce vrei să-ţi fac eu? Apoi, a postat pe Facebook un mesaj care nu are nicio legătură cu realitatea. Trei sferturi din mesajul acela reprezintă o minciună. Cum să n-aibă Primăria nicio treabă? Se laudă cu lucruri, dar cetăţeanul poate muri pe stradă. O să mă îndrept către toată media şi către toate instituţiile pentru ca asemenea incidente să nu se mai întâmple şi să nu avem vreo tragedie!”, afirmă bărbatul.
Tânărul susţine că Primăria NU ar fi respectat legea întocmai. În primul rând, la o clădire înaltă de aproape 5 metri, delimitarea trebuia făcută la minimum 7 metri 20.
Mihai susţine că cei de la Primărie trebuiau să facă o expertiză, o analiză de risc şi, în baza acestora, puteau demola clădirea care, evident, că era în risc iminent de prăbuşire.
„Nu ştiu să fi amendat proprietarul, iar conform legii 215/2001, Primăria este obligată să prevină astfel de incidente. Adică, dacă imobilul prezintă risc iminent de prăbuşire, Primăria o demolează şi factura se face pe numele proprietarului. O să merg la Primărie şi o să le cer toate aceste documente! Nu o fac din răutate, ci pentru că îmi doresc să nu se mai întâmple aşa ceva. Dacă erau copiii dânsului acolo, tot aşa spunea, că n-are Primăria nicio treabă?”, mai zice Mihai.
De ce a putut interveni Primăria cu buldozerul, după ce s-a întâmplat nenorocirea?
„Din ce ştiu, au insistat cei de la ISU, au cerut să se ia urgent măsuri! Pentru maşina mea, care este de la firmă, am primit daună totală. Însă, pe banii mei a trebuit să o duc la Ploieşti, la domiciliu. Am făcut plângere la Poliţie, s-a făcut un dosar. În opinia mea, vorbim despre culpă comună: proprietari şi Primărie. Pentru că Primăria răspunde de siguranţa publică! Nu mă interesează problemele financiare ale instituţiei, nu e vina mea că au o situaţie precară. Dacă au ajuns în asemenea situaţie, asta înseamnă o proastă administraţie”, a mai spus Mihai.
Şi soţia lui Mihai a postat pe Facebook un mesaj, după incident, text pe care îl redăm aici INTEGRAL:
„Alo, domnule primar, domnule viceprimar – chiar asta este abordarea? Ne limităm la o postare pe Facebook și la ideea că „e proprietate privată și Primăria nu are nicio vină”?
Domnule viceprimar Muscalu, la fața locului ați afirmat că „este proprietate privată și ca primăria n-are nicio vină, s-au luat măsuri, am pus gard și mai departe să dăm noi în judecată primăria”.
Păi haideți să clarificăm juridic ce înseamnă, de fapt, „măsuri”.
—————————————————————————
Și ca o mică paranteză îl întreb pe domnul primar și pe domnul viceprimar:
Dacă în autoturismul peste care s-au prăbușit elemente din clădire nu eram noi și s-ar fi aflat propriii dumneavoastră copii sau membri ai familiei, ați fi considerat că un simplu gard reprezintă o măsură suficientă?
Dar dacă în acea mașină s-ar fi aflat un politician sau o persoană influentă din acest oraș, reacția ar fi fost aceeași?
Ar fi fost acceptabil și atunci să se spună că „este proprietate privată” și că Primăria nu are nicio vină?
——————————————————————————
Chiar dacă imobilul este proprietate privată, autoritatea locală NU este lipsită de obligații.
Conform OUG nr. 57/2019, primarul are atribuția expresă de a asigura siguranța publică și de a lua măsuri pentru prevenirea situațiilor de pericol. De asemenea, potrivit Legea nr. 215/2001 (aplicabilă anterior Codului administrativ), autoritatea locală are responsabilități clare privind protejarea cetățenilor.
Primăria avea obligația:
să constate oficial starea de pericol prin serviciile de specialitate;
să notifice proprietarul cu termen clar pentru punere în siguranță;
să aplice sancțiuni pentru neconformare;
să dispună lucrări de urgență dacă exista pericol public iminent;
să restricționeze circulația în zona de risc;
să execute lucrări de punere în siguranță în regim de urgență, cu recuperarea ulterioară a costurilor de la proprietar.
Un simplu gard sau o bandă de avertizare NU reprezintă o măsură suficientă atunci când:
– există risc real de prăbușire;
– imobilul se află la colț de intersecție intens circulată și în proximitatea acestuia se afla un liceu;
– vehiculele sunt obligate să staționeze sub fațadă la semafor;
– pericolul este vizibil și previzibil.
Protecțiile solide, folosite legal în caz de pericol de prăbușire, sunt următoarele:
Sprijiniri și eșafodaje de urgență
• sprijiniri metalice exterioare
• schele de susținere
• ancorări provizorii și altele.
Se folosesc când zidul prezintă risc imediat de colaps. Conform Codul civil al României, răspunderea pentru prejudiciile cauzate prin ruina edificiului există.
Se stia de ani de zile despre degradarea clădirii și nu s-au dispus măsuri efective, deja aici se poate discuta despre: răspundere civilă delictuală a autorității pentru omisiune culpabilă, Dacă tot ieșiți public cu această postare atunci înseamnă ca se poate demonstra prin anumite documente oficiale, nu? Cum ar fi:
Conform legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, se pot solicita următoarele informații și documente în copie:
1. Toate notificările/somațiile transmise proprietarului imobilului situat în cauză.
2. Procesele-verbale de constatare întocmite de serviciile de specialitate.
3. Data primei constatări oficiale a stării de degradare.
4. Eventuale expertize tehnice efectuate asupra imobilului.
5. Măsurile dispuse pentru punerea în siguranță a zonei.
6. Referate interne privind evaluarea riscului pentru circulația publică.
7. Motivele pentru care nu s-a dispus închiderea temporară a benzii de circulație.
Siguranța cetățenilor nu poate fi relativă, nu poate depinde de nume, funcție sau influență și nu poate fi tratată diferit în funcție de cine se află într-un autoturism. Responsabilitatea administrativă trebuie să fie aceeași pentru toți și nu poate fi tratată cu superficialitate! Referitor la afirmația că „au fost respectate toate prevederile legale” și că „s-au luat măsuri” este contrazisă chiar de producerea incidentului. Măsurile reale pentru prevenirea unui pericol iminent se iau înainte de producerea unui prejudiciu, nu după. Acestea trebuiau dispuse cu mult timp înainte, nu în urma producerii evenimentului. Asigurarea zonei și degajarea domeniului public după ce elementele s-au prăbușit nu reprezintă prevenție, ci reacție post-incident. Regretul exprimat formal nu poate înlocui obligația legală de a preveni un pericol previzibil. Respectarea legii nu se declară, se dovedește prin măsuri eficiente care împiedică exact astfel de situații. Siguranța publică nu se gestionează prin comunicate ulterioare, ci prin acțiuni preventive concrete”.
Aşteptăm o reacţie oficială a Primăriei Giurgiu în acest caz şi vom reveni cu detalii!
Cătălina Sfetcu