Încă de când s-a vorbit prima dată despre PNRR, toţi ne-am întrebat oare ce minuni vor să înfăptuiască cei din administraţia PNL-istă, în Giurgiu, cu banii mult-promişi. Până şi moderatorilor TV, curioşi din fire, li s-a tot răspuns cam aşa: o să vedeţi, surprize, surprize, rupem gura târgului…

Infrastructură rutieră ca-n Germania, reţele moderne de apă-canal ori gaze, construcţii fabuloase pentru activităţi în diverse domenii? Draci. A durat ceva până să aflăm măcar unul dintre proiecte şi n-am zice că a meritat aşteptarea, fără supărare! :)))

Pe pagina Consiliului Judeţean Giurgiu a apărut, recent, o postare în care suntem anunţaţi că se doreşte „punerea în valoare a potenţialului turistic al judeţului, turismul şi cultura fiind factori stimulatori pentru dezvoltarea economică”. Foarte mişto până aici, vorbele potrivite, aplauze! Însă, proiectul pentru care CJ Giurgiu vrea să absoarbă bani de la Uniunea Europeană vizează (într-o primă etapă) doar restaurarea capelei lui Şerban Cantacuzino, din satul Crucea de Piatră, comuna Călugăreni.

Adică, asta:

Ştiţi, e pe dreapta cum veniţi dinspre Bucureşti.

80 de miliarde de lei vechi, fraţilor, în condiţiile în care să-ţi faci o casă cu etaj, modernă, în buricul târgului, nu poate costa mai mult de 6-8 miliarde(cu exagerare, dacă vreţi ca o estimare pentru vremurile astea, cu preţurile uriaşe din prezent).

Cum ar veni, cu 80 de miliarde făceaţi, dracului, un cartier întreg! Am înţeles, sunt bani europeni, dar, totuşi…

Care-a făcut, mă, studiul de fezabilitate? 😀

Să vedeţi apoi turism la Giurgiu, la monumentul cu pricina! Rupere va fi. Nu va exista şofer care să nu tragă pe dreapta, să îşi facă multe cruci şi apoi să scrie despre minunăţia de la Călugăreni. Că aşa va fi, o minunăţie scuuuumpă foc. Serios, ar trebui să scrieţi pe plăcuţă: această lucrare a costat 80 de miliarde de lei vechi şi este principalul motiv pentru care merită vizitată!

Iată câteva comentarii pe subiect, apărute la o postare făcută, pe Facebook, de către Laurenţiu Metaxa.

VOI ce părere aveţi? Scrieţi-ne pe pagina noastră de Facebook, AICI: https://www.facebook.com/Giurgiu-Net-Oficial-1869080486709220

P.S.: Fotografia de început de articol este un trucaj. Preşedintele CJ Giurgiu făcea un selfie într-un alt context :))

Drept la replică Consiliul Judeţean Giurgiu

Având în vedere informațiile speculative și tendențioase publicate în data de 15 martie 2022, în articolul

”Giurgiuvenii se întreabă: Risipă cu banii din PNRR?! 80 de miliarde de lei vechi, pentru un (mic)

monument de la Călugăreni.”, venim cu următoarele precizări și observații.

Prin proiectul integrat de valorificare turistică a monumentelor istorice, Consiliul Județean Giurgiu își

propune reabilitarea și consolidarea ansamblului comemorativ Capela și Crucea lui Șerban Cantacuzino,

reabilitarea și consolidarea ansamblului și Crucii lui Mihai Viteazul, construirea unui Muzeu în cadrul

ansamblului comemorativ Capela și Crucea lui Șerban Cantacuzino.

Valoarea totală a acestui proiect este estimată la suma de 8.000.000 lei costuri care includ:

– Costuri aferente demolării construcțiilor anexe, costuri care includ și gestionarea corespunzătoare a

deșeurilor rezultate.

– Costuri aferente construirii unui muzeu în cadrul ansamblului comemorativ.

– Costuri aferente consolidării Capelei.

– Costuri aferente restaurării Crucii.

– Costuri aferente refacerii ansamblului de promenadă.

– Costuri aferente restaurării crucii lui Mihai Viteazul.

– Costuri aferente proiectării, studiilor istorice, studiilor de teren, studiilor topografice și contractării de

specialiști în monumente istorice, toate fiind obligatorii prin lege.

Prima etapă a acestui proiect are ca obiectiv ansamblul comemorativ Capela și Crucea lui Șerban

Cantacuzino.

În vreme ce înțelegem preocuparea publicației pentru felul în care fondurile sunt cheltuite nu putem să

nu observăm nota vădit tendențioasă în care situația a fost prezentată în articol depășindu-se chiar și

limitele rezonabile ale unor speculații.

Este dezamăgitor la nivel de calitate editorială faptul că la 17 ani de la denominare publicația nu

reușește să se adapteze zilelor noastre dar emite judecăți și face comparații care nu au legătură cu

realitatea, fără măcar a solicita, în bunul spirit jurnalistic, informații sau puncte de vedere.

În această conjunctură ne vedem puși în postura de a recomanda călduros autorului, asigurând

publicația de toată deschiderea noastră, să încerce să se limiteze la aria de expertiză pe care o deține,

dacă deține vreuna, sau să ne contacteze pentru a-i oferi detalii sau clarificări care i-ar fi necesare

pentru a nu-și dezinforma cititorii pe teme care îi sunt necunoscute.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.