Au băieţii ăştia de dreapta ceva cu împrumuturile, zău, ar zice unii!

„Boală grea” care se ia. De la centru la judeţ. De la Cîţu, la Beianu. Nu rimează, dar se potriveşte, nu credeţi?

În şedinţa Consiliului Judeţean(CJ) Giurgiu de azi, 30 iunie, unul dintre proiectele suplimentare dezbătute şi supuse aprobării a fost acela privind „iniţierea de către preşedintele CJ a negocierilor pentru contractarea unui credit intern în valoare de până la 9.000.000 de lei”. Cu schepsis exprimarea asta „până la”. Că, poate să fie şi 10.000 de lei, dar şi 8.999.999 de lei.

În fine, în proiectul de hotărâre se precizează că banii sunt necesari pentru lucrări la trei drumuri judeţene: 601, 404, 401A.

Bun. Problema este că nu înţelege nimeni pentru ce se împrumută Consiliul Judeţean Giurgiu. Cele trei obiective de investiţii – a căror susţinere financiară de către CJ a fost aprobată prin hotărârile 144/2021, 70/2022 si 228/2021, respectiv cofinanţarea acestora din surse asigurate de judeţul Giurgiu- ar trebui finanţate cu diferenţa din surse de la bugetul de stat, aşa cum rezultă, ATENŢIE!, din DEVIZELE GENERALE ataşate hotărârilor menţionate.

Nu cunoaştem la acest moment şi nu reiese din proiectul de hotărâre de azi dacă cele trei drumuri sunt prinse pe vreun program national sau pe vreunul european. Dacă există intenţia vreunui proiect european, de exemplu, nu poţi obţine creditul dacă nu prezinţi contractele de finanţare aferente.

Aşadar, conducerii CJ Giurgiu i s-a atras atenţia azi, că, în acest context, rezultă că judeţul Giurgiu urmează să se împrumute pentru finanţarea unor obiective de interes judeţean şi se IMPUNE corectarea articolului 2 al proiectului de hotărâre, unde să se precizeze clar acest lucru. Sau, în situaţia în care obiectivele beneficiază de fonduri nerambursabile, să fie prezentate contractele de finanţare încheiate cu autorităţile de management şi corectat, de asemenea, art. 2, în consecinţă.

Nici în raportul de specialitate aferent nu sunt oferite detalii esenţiale. Mai exact, nu este specificat CARE este gradul de îndatorare al bugetului local pentru obiectivele de interes judeţean, unde limita de îndatorare este de 30% din veniturile proprii, calculate pe ultimii 3 ani. Şi nici nu este publicat pe site-ul instituţiei acest calcul al gradului de îndatorare, ne-au mai explicat cei care se pricep în acest domeniu.

Poate, însă, cel mai important aspect este că economiştii lui Beianu au făcut o mare şi gravă confuzie.

Tot în raportul de specialitate se precizează că UAT-urile pot solicita contractarea de împrumuturi pentru asigurarea surselor financiare necesare implementării proiectelor derulate la nivelul CJ, prin DEROGARE de la art.61, alin. 1 şi art. 63 alin 4 si 4 indice 1 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale. Aceasta derogare este raportată la prevederile OUG 8/2016. Deci problema este că această DEROGARE se aplica doar în cazul împrumuturilor contractate din venituri din privatizare, înregistrate în contul general al Trezoreriei statului, şi puteau fi făcute… doar în 2016. Pentru finantarea proiectelor europene (VEZI ART1 al OUG 8).

Bravo, băieţi! Vă urăm „succesuri”!

Putem spune că „specialiştii” lui Beianu mai mult îl încurcă decât să-l ajute… Oricum, proiectul a trecut, cu votul majorităţii PNL (consilierii PSD au votat împotrivă), deci putem spune liniştit: consilierii nu ştiu ce au votat şi CJ nu ştie ce le-a cerut.

Revenim asupra acestui subiect!

P.S. Chestie de competenţă, de pricepere: În mandatul trecut, când preşedinte era social-democratul Marian Mina, nu a fost făcut niciun împrumut, în toţi cei 4 ani. Şi-a şi reuşit să modernizeze aproape toate drumurile judeţene…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.