Acuzația principală a PNL e că PSD nu a făcut într-un an de guvernare ceea ce a promis că va face în patru ani. În realitate, programul de guvernare pe 2017 a fost realizat în proporție de peste 90%, transmit reprezentanţii psd.

  • PNL amestecă angajamentele cu termene de finalizare în 2020, amestecă sumele brute cu cifrele procentuale şi ignoră toate statisticile oficiale atât ale INS cât şi ale organismelor financiare internaţionale care certifică atât o creştere economică sănătoasă, de peste 7 procente, cât și încadrarea în parametrii de stabilitate macroeconomică (deficit sub 3%, datorie publică sub 60% din PIB).
  • PSD a prezentat peste 100 de măsuri de guvernare realizate în 2017, ceea ce reprezintă peste 90% din ceea ce a fost propus. Până acum, PNL nu a putut prezenta decât o listă de 10 nerealizări, din care mai mult de jumătate erau de fapt realizate.
  • Este incredibil modul în care liberalii mint efectiv opinia publică, prezentând date economice false. Cea mai mare minciună este declarația președintelui PNL că a scăzut puterea de cumpărare a românilor, în condițiile în care INS a publicat date care arată că a crescut puterea de cumpărare a salariaților cu peste 12%, iar pentru pensionari cu peste 14%.
  • De asemenea, PNL minte când spune că au scăzut veniturile la bugetul de stat, în condițiile în care acestea au crescut cu peste 10% față de anul trecut. Diminuarea ponderii veniturilor în PIB este efectul reducerii sau eliminării mai multor taxe. A critica faptul că nu a crescut ponderea taxelor plătite în PIB este o viziune anti-liberală și anti-dreapta. Obiectivul doctrinei liberale este în realitate reducerea poverii fiscale.
  • O altă mare minciună a liberalilor este cea privind creşterea datoriei publice. În realitate, ponderea în PIB a datoriei publice a scăzut cu 1,2 puncte, de la 37,6% în 2016 la 36,4% în 2017. Deci nivelul este cu mult sub 60% cât reprezintă pragul prevăzut în Tratat.
  • O altă critică aberantă a PNL este că au crescut importurile. Acesta este însă semnul clar că românii au avut mai mulți bani în buzunare și au putut cumpăra mai multe bunuri. Altfel, nu s-ar fi importat acele bunuri.
  • Creșterea importurilor nu s-a făcut în detrimentul exporturilor. Dimpotrivă, în 2017 în România exporturile au ajuns la un maxim istoric – au ajuns la 44% din PIB.

Lista minciunilor PNL:

  • Impozite suplimentare pentru sectorul bancar. Nu au existat impozite suplimentare, ci doar măsuri pentru prevenirea exportării profiturilor. Efectul a fost că în acest an băncile au raportat un profit record în România, de peste 600 milioane lei.
  • Naționalizarea contribuțiilor la Pilonul 2 de pensii. Nu s-a luat niciun leu din pilonul II. De altfel, naționalizarea este imposibilă, pentru că în Pilonul II sunt fonduri publice, de stat. Deci nu poți lua la stat, ceea ce deja e de stat.
  • În anul 2017 se înregistrează cel mai redus nivel al încasărilor bugetare din venituri fiscale. În realitate s-a redus povara fiscală. Cu toate acestea veniturile au crescut cu 7,8% față de anul trecut. Este un plus de 15,5 miliarde lei și s-a depășit nivelul estimat în buget (estimare: 214,3 miliarde lei; realizat 214,9 miliarde lei).
  • Buget alimentat din împrumuturi. În realitate, gradul de îndatorare al României a scăzut. De la 37,6% la finalul anului 2016, la 36,4% la 30 octombrie 2017. Iar împrumuturile au reprezentat în cea mai mare parte refinanțări ale unor împrumuturi angajate în anii anteriori.
  • Bugetul de stat salvat parțial și doar conjunctural, din viramentele făcute de companiile profitabile de stat (Romgaz, Transgaz, Transelectrica, etc) afectându-le acestora planurile investiționale și obligându-le să apeleze la credite pentru a face investiții. În realitate, sumele respective reprezentau excedente peste bugetele de investiții prevăzute de respectivele companii. Erau bani care zăceau neutilizați în conturile companiilor de stat.
  • Transferuri financiare mai reduse către administrațiile publice locale.
  • Două rectificări bugetare negative, cu diminuări de venituri și cheltuieli asupra bugetului de stat! În realitate au fost două rectificări pozitive.
  • PSD avea obligația majorării punctului de pensie de la 1 ianuarie a fiecărui an şi nu de la 1 iulie. În realitate, programul de guvernare prezentat în campanie prevedea ca majorările la punctul de pensie să se facă în fiecare an la data de 1 iulie.
  • În anul 2018 primăriile vor avea cote din impozitul pe venit, mai mici cu cca. 6 miliarde lei. La acestea se adaugă şi confiscarea excedentelor bugetare ale UAT. Pe lângă faptul că PNL, ca partid liberal ar fi trebuit să aplaude scăderea impozitului pe venit (care presupune implicit scăderea taxelor încasate de autoritățile locale), este o minciună afirmația că bugetele autorităților locale va scădea, din moment ce se garantează prin lege că bugetele din 2018 vor fi cel puțin la același nivel cu cele din 2017.
  • Consiliul miniștrilor de finanțe ai UE care a constat că „România este responsabilă pentru o abatere semnificativă de la traiectoria convenită pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu”. În realitate, critica UE viza perioada din 2016, din timpul guvernării Cioloș, susținute de PNL.
  • Dezechilibrele externe nu reprezintă decât reflexia unor dezechilibre interne profunde, iar aceste dezechilibre externe s-au aflat şi la originea ultimului recul economic din anii 2008-2009. Guvernarea fiscală și bugetară haotică generează premisele pentru creșterea taxelor și impozitelor în anii următori, când românii vor primi nota de plată pentru măsurile populiste.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.