Smecheria e urmatoarea: alegeri in PSD pana la locale = alt presedinte PSD decat Nicolae Badalau!

Iar Nicolae Badalau stie asta.

Ca sa nu piarza alegerile si de data aceasta, mam’mare, mămiţica si tanti Miţa l-au invatat pe Nicusor Badalau sa nu se puie cu “taranii aia de la Giurgiu” si stea linistit in banca lui .

Concret, Nicolae Badalau muta data alegerilor interne din PSD pana dupa locale. La alegerile locale se aseaza pe postul de Vicepresedinte al Consiliului Judetean ocupat acum de Tudorel Tone. Odata instalat in cea mai inalta functie administativa la care poate spera PSD-ul obtine si parghiile prin care sa isi asigure victoria in alegerile interne din PSD.

Carevasazica lui Badalau ii este frica ! Mama , dar ce frica ! Si asa plin de frica cum este, se gandeste ca dupa aceea din acea pozitie va castiga alegerile, va putea conditiona activitate presedintelui CJG, iar pentru domnia sa va curge numai lapte si miere.

Dar pentru popor domnu’ Badalau, pentru popor ce veti face ? Promit sa public integral, cuvant cu cuvant tot ce voi primi pe e-mail de la PSD daca domnul Badalau are curajul sa lanseze prin comunicat sau in conferinta de presa care este proiectul dumnealui politic pentru noi, muritorii de rand din acest judet. Domnule Badalau, aveti un proiect politic ?

Uzina chinezilor a fost inaugurata cu mare fast intr-un stil tipic est-european. Bulgarii au adus inclusiv un preot sa sfinteasca prima masina. Chinezii au planuri mari. Vor sa angajaze 2.000 de oameni si sa produca 50.000 de masini pe an. Vor asambla in Bulgaria 3 modele: o masina de oras, un pick up si un 4×4. Preturile variaza intre 8 si 12 mii de euro. Prin comparatie, cel mai ieftin Logan porneste de la 6.500 de euro, iar cel mai scump Duster ajunge la 17.000.
Sefii de la Dacia nu sunt insa ingrijorati de competitie. “In lumea automobilului avem loc toti pe globul pamantesc. Le urez bun venit. Ca mai apare inca un produs in materie in tara vecina nu este nicio problema”, explica, deloc ingrijorat, Constantin Stroe, vicepresedinte Dacia.

www.youtube.com/watch?v=D-vvV3uWcnQ

Podul Prieteniei, singurul pod dintre România

Există pericolul ca tonele degheaţă luate de cursul apelor să deterioreze Podul Prieteniei, întreRuse şi Giurgiu, scrie miercuri cotidianul sofiot Monitor, citat de Agerpres. În amonte de pod, în zona portului de la Ruse,Dunărea a îngheţat complet. Este posibil ca, din cauza încălzirii vremii, “muntele de gheaţă” format acolo să pornească ca un aisberg uriaş măturând tot ce se află pe drumul lui. Dacă se opreşte în pod, există un pericol real pentru fundaţia acestuia, susţin experţii bulgari, citaţi de ziar.

Prefectul oraşului Ruse Stefko Burgiev a convocat marţi o şedinţă a comandamentului pentru situaţii de urgenţă la care a fost luată deciza ca traficul prinPodul Prieteniei să fie suspendat dacă situaţia se va agrava.

Experţii de la Agenţia bulgară de exploatare a Dunării avertizează că blocarea cursului apei din cauza gheţii este un fenomen foarte periculos. După ce cursul este blocat, o parte din blocurile de gheaţă rămân la suprafaţă, dar cea mai mare parte sunt sub apă, se formează un fel de aisberg şi rămâne mult mai puţin spaţiu pentru apele care curg încă, explică ei. Din această cauză, este posibil ca nivelul fluviului să urce brusc în unele zone, provocând inundaţii, aşa cum s-a întâmplat în anii precedenţi.

“Evoluţia situaţiei nu poate fi prevăzută. Nimeni nu poate să spună dacă, după deblocarea cursului fluviului, gheaţa va porni ca un bloc sau se va sparge în bucăţi mici”, a declarat Gheorghi Ivanov, director al Administraţiei maritime din Ruse. El a afirmat că dacă vremea se încălzeşte brusc, gheaţa devine o forţă uriaşă care matură tot în drumul ei şi distruge navele ca şi cum acestea ar fi jucării. Aşa ceva s-a întâmplat în urma cu câteva zile la Belgrad unde sute de ambarcaţiuni pe Dunăre au fost avariate de gheaţă.

În zona portului Ruse sunt, conform datelor Administraţiei maritime bulgare, 133 de nave, în jur de 30 de nave au acostat lângă malul românesc vis-a-vis de portul Silistra. În întreaga zonă administrată de autorităţile bulgare, între porturile Somovit şi Silistra, staţionează circa 250 de nave, mai scrie publicaţia.

“Astazi s-a semnalat un numar foarte mare de automarfare la vama Giurgiu-Ruse, probabil din cauza imbunatatirii conditiilor meteorologice”, a declarat Fabian Badila, purtatorul de cuvant al Politiei de Frontiera Romane.

“In prezent se fac verificari in baza analizelor de risc, verificari care dureaza cam 10 minute pentru fiecare tir. Nu este vorba despre o actiune speciala. Pentru a fluidiza traficul s-au facut suplimentari de personal si tehnica de control”, a mai spus Badila.

Pe de alta parte, surse din randul transportatorilor rutieri au declarat ca actiunea Politiei de Frontiera nu pare a fi una uzuala, intrucat tirurile sunt verificate minutios, mai ales cele care transporta legume si fructe.

“Coada de tiruri se lungeste pe mai multi kilometri intre comuna Oinacu si Vama Giurgiu Ruse, cam pe 5 kilometri distanta. Asta pe sensul de iesire. Pe celalalt sens, aglomeratia este si mai mare. Tirurile sunt deviate prin Silistra, iar coada se intinde de acolo si pana la vama”, a declarat reprezentantul unei firme de transport din Romania.

Potrivit acestuia, tiruri care au ajuns in zona Giurgiu-Ruse luni seara, la ora 19.00, au trecut prin vama abia marti dimineata, la ora 10.00.

De asemenea, printre soferii care asteapta de ore in sir sa treaca prin vama Giurgiu-Ruse se zvoneste ca motivul acestor controale ar fi descoperirea unor pachete de tigari ascunse prin marfa unui tir.

“Nu are cum sa fie un control de rutina. 10 minute dureaza sa faci copii dupa acte, nu sa controlezi fiecare tir in parte, asa cum se intampla acum”, a declarat sursa anterior mentionata.

Totodata, Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania, a spus ca a auzit de aceste controale, dar ca nu s-a comunicat nimic oficial.

“Nu stim nimic oficial. Se pare ca ar fi cei de la Justitie sau Interne acolo. Poate ca incearca sa stranga cele doua miliarde”, a declarat Dinescu.

Premierul Mihai Razvan Ungureanu a cerut saptamana trecuta “continuarea ferma a actiunilor de combatere a evaziunii fiscale”, in vederea atragerii in 60 de zile a unor venituri de 1,5% din PIB,echivalentul a circa 2 miliarde de euro.

“Avem venituri de 33% din PIB, sub media europeana de 40%. Va cer ca, in termen de 60 de zile, actiunile dumneavoastra de combatere a evaziunii fiscale, in zonele alcool si produse vegetale, cu respectarea prevederilor legale, sa aduca venituri la buget de cel putin 1,5% din PIB”, a spus atunci Ungureanu.

Reprezentantul transportatorilor agreeaza actiunea, dar contesta modul de operare.

“Nu e un lucru rau ceea ce se intampla. Faptul ca se fac verificari este un lucru bun, insa modul de implementare este mai putin laudabil. A face controale nu inseamna doar copii dupa acte. Plus ca, normal, tirurile sunt obligate sa astepte ore in sir, ceea ce nu convine nimanui”, a afirmat Radu Dinescu.

“Probabil este un demo public, bun si asta, dar nu va avea rezultate. E ca atunci cand s-au facut acele arestari in vami. Rezultatele vin urmarind cateva cazuri particulare, in urma carora sa se faca arestari, sa se dea amenzi, sa se confiste marfa, sa se publice la televizor. Faci cateva zeci de cazuri cu pesti mai grasi si ii sperii pe pestii subtiri”, a adaugat secretarul general al UNTRR.

După Tratatul de pace de la Adrianopole din septembrie 1829, românii au primit dreptul de a avea o viaţă comercială proprie, ne mai fiind obligaţi să asigure aprovizionarea, în primul rând, a Istanbului, context în care şi în oraşul nostru asistăm la o puternică înviorare a meşteşugurilor şi comerţului, documentele aflate în păstrarea Biroului Judeţean Giurgiu al Arhivelor Naţionale permiţându-ne să vorbim despre croitoru, blănaru, cojocaru, cismaru, cavafu, şelaru, curelaru, rotaru, dogaru, tăbăcaru,  lumânăraru etc, meserii de la care mulţi locuitori aveau să-şi aleagă numele de familie. În acest număr, dar şi în cele care vor urma, ale periodicului „ http://giurgiu-net.ro”, în care scriu de foarte multă vreme voi aduce, în atenţia Domniilor Voastre, mai multe documente referitoare la conflictul giurgiuvenilor cu starostele lor Gheorghe (Ghiorghiţă, Gheorghiţă, etc.) Nicolau,  în urmă cu 180 de ani.

Un prim document îl reprezintă jalba a 24 de locuitori, către Marea Vornicie a Treburilor din Lăuntru, din ianuarie 1832, păstrată în copie, în care se precizau următoarele:

„Cu fierbinţi lacrimi jăluim Cinstitei Mari Vornicii pentru un Ghiorghiţă Niculau de aici din Giurgiu, fostul staroste de neguţători, că după intraria armii ruseşti aici în oraşul Giurgiu la liat <1>830, voindu stăpâniria  de a ne face nouă orăşanilor un aşăzământu şi dintre noi ni-am ales 150 de neguţători de ni-am aşăzat la orânduială cumpănaşi (breslaşi) şi după a noastră aşăzare ni-am pomenit cu mai sus numit că ne face cerere a-i da de fieştecare nume câte taleri cincizeci cu numire zicându-ne că şi D-lui are să-i dia peşcheşu pă la cei care vor fi ocârmuitori spre înlesniria aceştii a noastră aşezări de cumpanişti.

Pe care bani cei mai sus arătaţi i-am şi răspuns, fieştecare la mâna numitului, însă cu acestu chipu ni i-a luatu, pe de o parte  ni-a dat de ştire  ca să mergem cu banii de a-i răspunde, iar pă de altă parte au fostu adus pe un preot, anume popa Niagu, tot de aici din Giurgiu la casa mai susului numit cu Sfânta Evanghelie şi cu Sfânta Cruce şi care din noi mergia cu banii pă câte unul ne băga în casă şi mat întâiu numitul preot ne punia dă făciam jurământ pă Sfânta Evanghelie şi pă Sfânta Cruce că nu vom arăta la nicio stăpânire dă aceşti bani ce-i dăm.

Şi peste câtva vreme dăşteptătându-ne am şi făcut întrebări prin unii alţii şi am dovedit că aceşti bani ce ni s-au luat dă numitul nu s-au răspuns nicări, ci numai o jăfuire a sa au fost.

Şi după aciastă a noastră înţelegere i-am şi făcut cerere în multe rânduri de a ne răspunde banii înapoi şi ni-au tot plelungit cu vorba până acum s-au dă i-au răspuns unde va să ne arate.

De aceia hierbinte ne rugăm Cinstitei Mari Vornicii ca să fie cinstită poruncă de a ne dăspăgubi dă arătaţii bani ce i-am dat fieştecare că va fi cu păcat să rămânem răbdători.

Deosbit ne mai rugăm de a să face cunoscut şi pria Sfiinţiei Sale părintelui Mitropolit de a ne slobozi o carte de ertăciune pentru jurământul ce l-am făcut prin siliria numitului preot.

Încă li să cuvine a li să face de către stăpânire şi o dojenire pentru o urmare ca aceasta, că noi toate dările ce am fostu aşezaţi dă la stăpânire ni li-am fostu răspuns, iar aciastă dare dă de taleri 50 ce ni s-au luat dă fieştecare după a noastră înţelegere o socotim că ni-a fost numai  jăfuire a numitului şi cu puţine pătimim şi acu pătimim după urma numitului şi în zilele cându ne aflam supuşi turcilor că să făcuse prodotis niamului nostru creştinescu. Şi cum duhul sfântului te va lumina asupra sărăcirii noastre că noi cu totul ni-am speriatu de acest omu fiindu-ne cu tot înpotrivire.

Eu Marcu sin Ghiţu am dat; eu Nica sin Drăgoi am dat; eu Gostin sin Albul cojocaru am dat; eu Dumitru sin Tonciu croitoru; eu Petre sin Tonciu am dat; eu Dobre sin Ilie am dat; eu Dumitru am dat; eu Stancu sin Ion săpunaru; eu Dumitru Agi Gheorghe boiangiu; eu Marin sin Ion cojocaru; eu Ene sin Nedelcu croitoru; eu Ion sin Barbu; eu Ivanciu făinaru; eu Piticu sin Piticu; eu Tănase Iancu; eu Bobe sin Ilie; eu Marin sin Vladu boiangiu; eu Dragomir sin Ilie croitoru; Eu Gherghe sin Cârstea cojocaru; eu Ivan Habagiu; eu Ristia sin Petre cojocaru am dat; eu Dumitru sin Niagu abagiu; eu Ilie sin Cristia abagiu; eu Tonciu sin Anghel şi noi toţi oroşani. (va urma replica starostelui)

Cons. sup. Damian Ancu

“La facerea lumii, Dumnezeu, ca să-i ajute pe oameni să prospere, a hotărât să dea câte două virturţi fiecărei naţii. Astfel, elveţienii sunt ordonaţi şi respectuoşi, nemţii – disciplinaţi şi raţionali, englezii – perseverenţi şi studioşi, japonezii – muncitori şi răbdători, ungurii – hotărâţi şi buni meseriaşi, francezii – culţi şi rafinaţi, spaniolii – veseli şi ospitalieri.

Politicienii din Giurgiu cum sunt  ?

Voiam sincer sa cred ca, citez din declaratia doamnei Aurelia Dobre, “Acţiunea femeilor din PSD Giurgiu s-a materializat joi, 16 februarie, când de la sediul partidului a plecat o coloană de mijloace auto încărcată cu mai multe sute de kilograme de alimente. Pachetele care conţineau: ulei, zahăr, conserve din carne, pâine şi apă, au fost distribuite persoanelor sinistrate, din cauza ninsorilor, din localităţile Bălănoaia, Gostinu şi Puţul Greci.”

Buuun! Astazi am fost contactat telefonic de presedinta PSD Greaca, doamna Sandu Mituta, care a tinut sa dezminta informatia ca la Putul Greci, sat ce apartine de Comuna Greaca, ar fi a ajuns ajutoare sau alceva din partea PSD-istelor giurgiuvene. ” Eu locuiesc in satul Putu Greci” a declarat doamna Sandu, ” Am fost contactata telefonic de doamna Dobre care m-a sunat sa ma intrebe daca poate ajunge la noi. Inafara acestui telefon nu am mai primit nimic de la doamna Dobre in acest sat. Daca ar fi ajuns si un pahar cu apa eu as fi stiut .Aici locuiesc, nu aveam cu sa nu stiu. Dar nu a ajuns nimic ! “

Sunt curios daca ne poate confirma cineva din Balanoaia sau Gostinu actiunea PSD-istelor giurgiuvene. Deasemenea sunt curios ce reactie va avea un ziar serios precum http://www.jurnalgiurgiuvean.ro cand va afla ca a fost dezinformat cu buna stiinta.

Mai că le-a venit să se crucească poliţiştilor din Giurgiu când au fost chemaţi să prindă un profanator de morminte.

Într-un cimitir din localitatea Vlad Ţepeş, mai multe cavouri au fost sparte, iar unul dintre răposaţi a fost găsit în pielea goală.

Când au dat de urma hoţului, au aflat că acesta vroia să cucerească o femeie în costumul celui decedat şi se “împrumuta” de bani pentru ţuică de la “vecinii” din cimitir.

“Miroşi a mort, Mărine!”

Povestea incredibilă a lui “Nea Mărin”, după cum l-au poreclit poliţiştii pe bărbatul de 57 de ani, a ieşit la iveală pe la începutul lunii ianuarie. 

Omul, de fel din Vlad Ţepeş, comuna Comana, n-are nevastă, n-are copii şi a devenit subiectul a fel de fel de poveşti locale. Într-una dintre ele, se spune că “Nea Marin” se hotărâse să intre în rândul lumii după ce-i picase cu tronc o femeie din sat. Ca s-o curteze, s-a gândit să se prezinte mai “curăţel” în faţa alesei inimii sale. Bani de costum n-avea, însă îl văzuse pe cel al unui fost vecin care trecuse la cele veşnice.

Omul nu avea probleme în a dezgropa morţii pentru că, o bună perioadă de timp, a lucrat ca ajutor la un preot, pe la înmormântări. După ce nu i-a mai dat bani preotul satului, “Mărin” a început să fure de prin morminte. Într-o noapte, l-a dezgropat pe vecin şi i-a luat costumul. A doua zi a defilat, mândru, îmbrăcat cu el prin sat. Unora dintre localnici li s-a părut totuşi că în urma lui rămânea un “parfum” suspect. Ba, o vecină i-a şi zis în glumă: “Mărine, miroşi a mort!”.

Toată aventura profanatorului s-a terminat când nepotul bărbatului al cărui mormânt a fost prădat a re­­cu­­noscut costumul. Aşa că a mers la cimitir şi a văzut uşa cavoului spartă. A trecut apoi pe la Poliţie şi a anunţat fapta.

“Împrumut” de la răposaţi

Când a dat cu ochii de poliţiştii Secţiei 2 Poliţie Rurală Comana, profanatorul
le-a povestit că avea nevoie de costum pentru a merge la nuntă. Şi nici n-au apucat poliţiştii să-i facă dosarul pentru profanare de morminte, că a şi început să curgă cu reclamaţii legate de alte spargeri similare de cavouri în localitate.

S-a aflat că “Nea Mărin” a intrat cu forţa în mai multe morminte.

Acesta a recunoscut până la urmă că, atunci când avea nevoie de bani, mai lua “cu împrumut” de la cei care au trecut pe lumea cealaltă, pentru că “lor nu le mai trebuie banii noştri”. 

ANCHETĂ

Bani de o ţuică şi o pâine

Ultima oară când infractorul a fost prins că a furat din morminte a fost pe 8 ianuarie. Cu o noapte înainte, acesta a dislocat plăcile de la patru cavouri. În ele a găsit doar 30 de lei. Cu banii “câştigaţi” a mers la cârciuma satului, de unde, spune el, a băut în cinstea mortului de la care a luat banii.

I-au ajuns şi de o pâine. Poliţiştii care au primit reclamaţii de la rudele dece­da­ţilor l-au chemat imediat să dea declaraţii. Când poliţiştii l-au întrebat de mormintele răvăşite, oamenii legii au observat că avea ceară pe palme, când gesticula. Crezând că are probleme psihice, anchetatorii l-au dus pe profanator la psiholog. Culmea, specialiştii au certificat că omul este sănătos mintal. Groparul este în prezent cercetat pentru profanare de morminte şi furt calificat.

În acest context voi prezenta, în continuare, integral, un document de acum 60 de ani în care se precizau măsurile care trebuiau luate pentru protejarea plantaţiilor de pe marginea căilor de comunicaţii şi de pe zonele de protecţie a acestora:

„Art. 1. – Plantaţiile de pe zona căilor de comunicaţii feroviare, rutiere şi de apă şi perdelele de protecţie de pe zonele acestora contra înzăpezirilor, pentru consolidarea liniilor ferate, apărarea acestora linii, a drumurilor, lucrărilor de artă, cursurilor de apă şi canalurilor navigabile, pentru înfrumuseţarea staţiilor şi punerea în valoare a zonelor feroviare, se proiectează, se execută, se întreţin şi se administrează de Ministerul Transporturilor, prin organele sale, cu excepţia celor de pe zonele drumurilor regionale, raionale şi comunale şi străzilor care sunt în sarcina Sfaturilor Populare respective, precum şi a acelor ce sunt în exploatarea altor ministere sau instituţii în care caz sarcinile de mai sus revin acestora.

Proiectarea şi întreţinerea plantaţiilor de pomi fructiferi şi duzi se va face potrivit directivelor tehnice date de Ministerul Agriculturii, în ceea ce priveşte sortimentele şi repartiţia speciilor pe teritoriu.

Art. 2. – Organele care construiesc linii ferate, drumuri de orice fel şi căi de apă navigabile, sunt obligate să facă şi plantaţiile  contra înzăpezirii pentru apărarea şi consolidarea liniei ferate, drumului sau căii navigabile, în conformitate cu normele tehnice stabilite de Ministerul Transporturilor.

Speciile forestiere ce se folosesc la crearea perdelelor de protecţie cum şi schemele de plantare, vor fi indicate de Ministerul Gospodăriei Silvice.

Plantaţiile de orice fel, ce se execută pe zona feroviară, se vor face în aşa fel, încât să se respecte gabaritul liniei ferate, vizibilitatea semnalelor de distanţă şi degajarea firelor instalaţiilor pentru siguranţa circulaţiei.

Dispoziţiile privitoare la gabarit se aplică şi pentru zona drumurilor.

Ministerele şi instituţiile sunt obligate ca pentru orice lucrare nouă de cale de comunicaţie să proiecteze şi plantaţiile de protecţie respective, în conformitate cu normele tehnice ce se vor elabora de Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Gospodăriei Silvice.

Art. 3. – Ministerele şi instituţiile, care execută lucrări de rectificări, variante sau lărgiri ale traseelor de comunicaţie, vor putea tăia numai arborii ce sunt situaţi în interiorul amprizei noului traseu. Ele sunt obligate însă a executa plantaţiile necesare pe noul traseu.

Art. 4. – Înlocuirea arborilor plantaţi pe şosele şi ajunşi la limita de vârstă, se va face eşalonat în 4 ani, prin tăierea completă în fiecare an a câte unui arbore şi plantarea altuia, împărţindu-se arborii în grupe de câte 4 arbori alăturaţi.

Regenerarea plantaţiilor de perdele de protecţie, în vederea refacerii acestora, se va face după indicaţiile date de Ministerul Gospodăriei Silvice.

În timpul vegetaţiei active a plantaţiilor, se pot reduce parţial coroanele arborilor, spre a permite circulaţia vehiculelor cu înălţime de 4 metri, precum şi a crengilor ce ating reţelele electrice şi de comunicaţie, fără a se descoperi calea.

Tăierea de corecţie sau regenerare, precum şi cele pentru asigurarea gabaritului la duzi se vor face cu avizul Ministerului Agriculturii.

Art. 5. – Înlocuirea arborilor uscaţi şi tăiaţi sau smulşi din orice cauză, se va face în primul sezon de plantare.

Plantaţiile necorespunzătoare ca specie nu se pot tăia decât după 6 ani de la plantarea şi dezvoltarea plantaţiei de înlocuire.

Art. 6. – Ministerele şi instituţiile interesate vor întocmi planurile de perspectivă şi vor organiza pepiniere cu specii potrivite, pentru refacerea şi complectarea plantaţiilor de pe zona căilor de comunicaţie şi de pe zonele de protecţie a acestora, iar planurile lor de cultură se vor întocmi de comuna acord cu organele tehnice ale Ministerului Gospodăriei Silvice.

Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare vor înfiinţa pepiniere silvice în fiecare comună în suprafaţă  de 10.000 m.p. minimum.

Ministerul Gospodăriei Silvice şi Ministerul Agriculturii, prin organele tehnice locale, vor acorda asistenţă tehnică pentru crearea acestor pepiniere.

Art. 7. – Paza plantaţiilor de pe zona căilor de comunicaţii şi de pe zonele de protecţie ale acestora este în sarcina organelor ce administrează căile de comunicaţie respective, Miliţiei şi Sfaturilor Populare.

Art. 8. – constatarea, judecarea şi sancţionarea încălcării dispoziţiunilor prezentei Hotărâri, se fac potrivit legilor penale în vigoare.

Delictele silvice săvârşite în cuprinsul plantaţiilor C.F.R. sunt supuse jurisdicţiei speciale feroviare.

Art. 9. – Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale, Ministerul Gospodăriei Silvice, Ministerul Agriculturii, Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor, Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice şi Preşedinţii Comitetelor Executive ale Sfaturilor Populare vor duce la îndeplinire dispoziţiunile prezentei Hotărâri.”

Damian Ancu

Zambestirea de luni

Greşeală enormă comisă de şeful statului! După ce noul prim-ministru a fost investit de Parlament, Traian Băsescu a realizat brusc asemănarea extraordinară între Mihai Răzvan Ungureanu şi liderul Opoziţiei, Victor Ponta. „Când i-am văzut unul lângă altul în Parlament am crezut că văd dublu, ca de obicei”, spune preşedintele. „L-am rugat pe unul dintre ei să ridice mâna şi atunci mi-am dat seama că-s doi, Ponta şi chiorul ăla pe care nu mai ştiu cum îl cheamă.”

Băsescu se teme că Ponta ar putea profita de asemănare ca să strecoare în şedinţele de Guvern şi să conducă executivul. „Am făcut un guvern de necunoscuţi şi mi-e că n-or să-şi dea seama că ăla nu e premierul, dat fiind că mulţi îl văd pentru prima oară. Nu mai zic de mine dacă sunt un pic turtit. Mai rău, mi-e că din cauza acestei confuzii o să ajung să-l trimit pe Ponta după
ţigări şi ceva cu care să ne dregem ca băieţii şi în schimb, Doamne fereşte, o să-l tratez cu respect pe noul prim-ministru”.

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Judeţean de Poliţie Giurgiu,accidentul a avut loc pe DN 5B , în apropierea Pădurii Bălănoaiei, din primele cercetări reieşind că autoturismul Volskwagen Passat condus de Corneliu Ionescu, fost şef al PTF Giugiu, a intrat într-un grup de opt copii care se întorceau de la săniuş, lovind patru dintre aceştia.

Initial, toate cele patru victime au fost transportate la Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu pentru acordarea de îngrijiri medicale, iar doi dintre ei au fost trimişi la Spitalul Bagdasar-Arseni din Bucureşti pentru investigaţii suplimentare.

Nicolae Dărăscu are meritul de a fi conturat o școală națională de pictură și de a fi creat un climat cultural deschis noilor idei în epocă. În 1917 alături de pictorii Camil Ressu, Ștefan Dimitrescu, Iosif Iser și sculptorii Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea și alți artiști pune la Iași bazele Asociației “Arta Română”.

Din 1936 până în 1950 a fost profesor la Academia de Arte Frumoase din București.
Pictorul Nicolae Dărăscu trece în eternitate la 14 august 1959.
Din păcate, aici, la Giurgiu, în orașul său natal nimic nu te determină să-ți aduci aminte de marele pictor !

Cine poate acorda asistenta fiscala

Procedura privind indrumarea si asistenta contribuabililor de catre organele fiscale a fost aprobata prin Ordinul ANAF nr. 1338/2008.

Potrivit acestui ordin, indrumarea si asistenta contribuabililor se acorda de catre:

• Directia generala de administrare a marilor contribuabili, denumita in continuare DGAMC, prin serviciul de asistenta pentru mari contribuabili;
• Directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, prin serviciile/ birourile de asistenta a contribuabililor;
• Administratiile finantelor publice municipale/orasenesti/comunale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, prin serviciile/birourile/compartimentele de asistenta a contribuabililor sau serviciile/birourile/ compartimentele cu atributii in domeniul asistentei;
• Administratiile finantelor publice pentru contribuabili mijlocii, prin birourile/ compartimentele de asistenta a contribuabililor;
• Centrul de asistenta a contribuabililor.

Actul normativ mentionat stabileste ca, prin cererile lor de asistenta, contribuabilii pot solicita asistenta autoritatilor fiscale in ceea ce priveste impozitele, taxele, contributiile sociale si alte venituri bugetare administrate de ANAF.

Totusi, potrivit prevederilor, exista anumite informatii pe care ANAF nu este obligata sa le ofere, si anume:

• informatii solicitate in perioada in care contribuabilul este supus inspectiei fiscale si in legatura cu aceasta;
• informatii in legatura cu solutionarea unor problematici care fac obiectul unor contestatii formulate impotriva actelor administrative fiscale;
• informatii prin care se sugereaza sau se prezinta modalitati de optimizare a sarcinii fiscale;
• informatii care nu intra in sfera de competenta a ANAF;
• informatii care contravin principiului secretului fiscal;
• informatii in legatura cu reclamatiile privind incalcarea prevederilor codurilor de conduita de catre personalul angajat in cadrul unitatilor fiscale;
• informatiile de interes public solicitate in baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare;
• alte informatii a caror furnizare este interzisa, conform legislatiei in vigoare.

Pentru a beneficia de asistenta, contribuabilii se pot adresa organului fiscal in a a carui raza teritoriala se afla domiciliul lor fiscal
declarat. Domiciliu fiscal este:

• domiciliul, in cazul persoanelor fizice;
• sediul activitatii sau locul unde se desfasoara efectiv activitatea principala, in cazul persoanelor fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere;
• sediul social sau locul unde se exercita gestiunea administrativa si conducerea efectiva a afacerilor daca acestea nu se realizeaza la sediul social declarat, in cazul persoanelor juridice.

Citeste AICI mai multe informatii despre domiciliul fiscal.

Totusi, potrivit reglementarilor legale, contribuabilii se pot adresa si directiilor generale ale finantelor publice (DGFP), insa numai dupa ce s-au adresat administratiilor financiare locale, iar acestea nu au reusit sa le rezolve solicitarea. In acest caz, este nevoie ca, la solicitarea facuta catre directiile generale ale finantelor publice, contribuabilii sa anexeze copia intrebarii si a raspunsului primit.

Daca nici raspunsul primit de la DGPF nu le rezolva problema, contribuabilii se pot adresa direct ANAF prin Directia de indrumare si asistenta a contribuabililor. La solicitarea catre ANAF trebuie anexata copia intrebarii si a raspunsului primit de la DGFP.

Cum poti primi asistenta din partea ANAF

Exista mai multe modalitati de a primi asistenta din partea ANAF. Astfel, contribuabilii se pot prezenta direct la ghiseele organelor fiscale sau pot solicita informatii in scris ori telefonic.

Telefonic, solicitarile se pot face la Centrul de asistenta a contribuabililor ANAF (031/4039160 ) sau la serviciile/birourile /compartimentele de asistenta din cadrul organelor fiscale locale. Gasiti AICI o lista cu numerele de telefon.

In cazul cererilor scrise, acestea pot fi transmise prin posta sau pot fi trimise pe e-mail. Este important de precizat ca, indiferent de metoda de comunicare aleasa, cererile de informatii ale contribuabililor trebuie sa includa, in mod obligatoriu, urmatoarele date de identificare:

• numele si prenumele ( in cazul persoanelor fizice) sau denumirea societatii, domiciliul fiscal,
• codul de identificare fiscala,
• semnatura contribuabilului, persoana fizica, sau a reprezentantului legal in cazul societatilor comerciale.

Ordinul ANAF nr. 1338/2008 mai precizeaza ca, pentru a beneficia de asistenta prin e-mail, contribuabilii trebuie sa formuleze solicitarea clar si concis si neaparat trebuie sa includa datele mentionate anterior.

Potrivit Codului de procedura fiscala, cererile depuse de catre contribuabil se solutioneaza de catre organul fiscal in termen de 45 de zile de la inregistrare. In situatiile in care, pentru solutionarea cererii, sunt necesare informatii suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se prelungeste cu perioada cuprinsa intre data solicitarii si data primirii informatiilor solicitate.

Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_27778/ANAF-este-obligat-prin-lege-sa-te-ajute-Cand-si-cum-poti-beneficia-de-asistenta.html#ixzz1mcxSTPub

In secretariat domnul Badalau insista catre Adrian Nastase dar, fara nici un rezultat. Sa inteleg din asta ca domnul Badalau a fost refuzat si de Adrian Nastase ?

Sau ca a fost astazi numai o zi nefavorabila si ca Adrian Nastase gireaza activitatea domnului Badalau la Giurgiu ?

In maxim 15 zile vom afla. Drept urmare deschid astazi pe giurgiu-net –  A.M.R. 15 zile.

Managerul general al Consiliului Judeţean Giurgiu, Ionel Muscalu, a spus că proiectul GIS – Managementul gestiunii drumurilor în regiunea transfrontalieră Giurgiu-Ruse ce s-a desfăşurat pe o perioadă de 18 luni şi se va finaliza în luna martie din acest an este unul extrem de util şi necesar pentru că prin punerea în funcţiune a lui fiecare participant la trafic în zona Giurgiu-Ruse va putea cunoaşte prin Internet starea drumurilor din zonă.

Proiectul are o valoare de 1,5 milioane de Euro şi are ca obiectiv general punerea în aplicare a soluţiilor geospaţiale pentru gestionarea în comun a transportului rutier în zona transfrontalieră prin intermediul tehnologiei digitale şi prin satelit. AGERPRES

Alegerea starostelui

(Incepand de astazi,in fiecare marti, timp de sase saptamani, va prezentam un serial fascinant, o punte pentru regasirea identitatii necesara fiecarui giurgiuvean, multumita domnului Cons. sup. Damian Ancu caruia ii multumim inca o data pe aceasta cale)

Conform lui Scarlat Stăncescu, în „Din trecutul oraşului Giurgiu”, publicată în anul 1935, încă din secolul al XVIII-lea negustorii şi meşteşugarii din Giurgiu erau organizaţi în bresle sau isnafuri (în limba turcă esnaf), având în fruntea lor un staroste care „…avea dreptul de a judeca, de a aplica amenzi, de a hotărî fiecăruia unde trebuie să-şi deschidă prăvălia; păzea ca prăvăliile să fie închise de Paşte şi celelalte douăsprezece praznice mari, hramuri ale anului, când nu era iertat să se vândă. El supraveghea cumpărarea mărfurilor şi, pentru toate aceste sarcini primea o simbrie”. De asemenea avea misiunea de a reglementa raporturile şi obligaţiile dintre ucenici, calfe şi meseriaşi. În această activitate era ajutat de  un ceauş care ţinea evidenţa negustorilor  şi aduna de la aceştia contribuţia pentru vistierie.

Documentele păstrate la Biroul Judeţean Giurgiu al Arhivelor Naţionale, în fondul ahivistic „Prefectura Judeţului Vlaşca” ne permit să urmărim activitatea primului staroste al negustorilor din oraşul nostru, inclusiv conflictele pe care acesta le-a avut cu mai mulţi giurgiuveni – majoritatea negustori şi meşteşugari. Dintre acestea am selectat pentru Dumneavoastră două documente originale din 1830 şi 1831 care se referă la alegerea lui Ghiorghiţă Nicolau în funcţia de staroste, drepturile de care se bucura, dar şi sarcinile pe care le avea de îndeplinit.

Primul document este un înscris pe care l-a primit de la negustorii locali în care se precizau următoarele: „Noi toţi neguţătorii cumpănaşi ai Cumpaniei Giurgiului dăm acest înscris supt iscăliturile noastre la mâna Dumnialui jupânului Gheorghiţă Niculau starostia aceştii Cumpănii precum să să ştie că noi mai întâiu la la întocmiria aceştii cumpănii am găsit cu cale pă Dumnialui mai sus numitul a ne fi staroste aceştii cumpănii de unde l-am şi pus dintre noi dându-i şi foaie de numele fieştecăruia şi cu deosebit înscris supt iscăliturile noastre trimiţându-să de noi către Cinstitul Divan ca să ne facă această răgulă de cumpanie.

De unde acum aducându-ne hrisovă şi pecetluituri  de fiştecare nume pentru de a noastră bună voe l-am mulţumit pă numitul care cu cât ni-au lăsat inima puindu în socoteală pierderia de vreme şi rămâneria din negoţul său şi driaptă cheltuială ce au făcut şi de aceia şi acum noi nu suntem vrednici a-i mulţumi pentru aciastă facere de bine ce prin bătaia de cap a Dumnialui am dobândit şi acum iarăşi asemenia de acest înscris al nostru ca şi cel dintâiu de a-l cunoaşte pă mai sus numitul staroste şi ocârmuitor al aceştii cumpănii şi spre a avia acest înscris întăriria l-am iscălit însuşi cu mâinile noastr”, cu precizarea că documentul este semnat de 99 de giurgiuveni.

Al doilea document este aproape asemănător fiind însă din 01 ianuarie 1831 în el precizându-se: că fiecare va trebui să îi dea câte un leu/trimestru pentru a le apăra interesele:

„Adică noi cei carii mai jos ne vom iscăli toţi cumpănaşi ai Cumpaniei oraşului Giurgiu dăm acest înscris de mulţumire la mâna Dumnialui jupân Gheoghiţă Neculau starostia aceştii Cumpanii precum să să ştie că pă anul trecut fiindu-ne Dumnialui staroste la toate tetraminiile (trimestrele?)strângându-ne pă toţi faţă n-am cunoscut de către Dumnialui nici un patahrisis (necaz ?) şi ni-am mulţumit cu totul.

Asemenia şi acum pă acest an următor am pus iarăşi pă Dumnialui ca să ne fie staroste şi pentru triabă Duminalui noi de a noastră bună voie am găsit cu cale ca la toată tetraminiia să-i dăm de fieştecare nume câte un leu asemenia şi pentru toate lucrurile ce ni să va porunci de către Dumnialui să fim supuşi a-i datora ascultare şi spre a-şi avia acest ziapis urmaria întocmai după cum mai sus să coprinde ni-am iscălit însumi-ne”, înscris semnat de 91 giurgiuveni.

Cons. sup. Damian Ancu

Pentru prevenirea criminalităţii şi instaurarea unui climat de siguranţă civică în rândul populaţiei apare necesitatea sprijinirii Poliţiei atât prin acţiuni directe cât şi prin semnalarea faptelor antisociale sau infracţiunilor.

Un capitol aparte, în cadrul responsabilităţilor ce le revin cetăţenilor, îl constituie ansamblul măsurilor de prevenire ce trebuie luate pentru diminuarea numărului spargerilor de locuinţe.

Există două tipuri de bariere în calea spărgătorilor de locuinţe:

-         bariere fizice au rolul de a prelungi cât mai mult timpul necesar pătrunderii infractorilor. Se presupune că acest timp este suficient pentru ca infractorul să fie observat şi să fie anunţată poliţia;

-         bariere psihice au rolul de a descuraja infractorul sugerându-i ideea de nepătruns, de solid sau că acţiunea acestuia poate fi observată iar el prins asupra faptului, motiv pentru care va renunţa.

Pentru a reduce numărul spargerilor de locuinţe , Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Giurgiu , vă recomandă câteva măsuri elementare , utile protejării bunurilor dumneavoastră :

• uşa de acces să fie prevăzută cu două încuietori , având sisteme de chei diferite , şi cu lanţ de siguranţă ;
• întăriţi-vă tocul uşii , în zona sistemelor de asigurare, cu o armătură metalică ;
• în cazul caselor la curte şi a apartamentelor situate la parter unde ar fi posibil accesul prin escaladare este necesar să vă protejaţi ferestrele cu grilaje metalice ;

• bunurile de valoare care au dimensiuni mici ( bani , bijuterii ) să fie păstrate în locuri greu accesibile, evitându-se ,,ascunzătorile” tradiţionale ( şifonier, sertare , bibliotecă ) ;
• bijuteriile în cantităţi mari, acţiunile sau orice alte valori este recomandabil să fie păstrate în casele de valori bancare ;
• în cazul absenţelor îndelungate de la domiciliu discutaţi acest lucru numai cu persoanele de mare încredere ;
• nu lăsaţi bilet în uşă , sau mesaje pe robotul telefonic prin al căror conţinut să se certifice absenţa dumneavoastră;
• evitaţi găzduirea temporară a persoanelor despre care nu aveţi nici un fel de date ;

ATENŢIE !

Dacă sesizaţi o spargere, anunţaţi de îndată poliţia !

112

APEL UNIC DE URGENŢĂ

Nu vreau sa ii iau apararea consilierului Nicolae Barbu si nici sa discut motivele sau oportunitatea acestui demers.

Vreau, numai, sa intreb persoane precum Liviu Dragnea, sau Adrian Nastase daca PSD-ul mai functioneaza dupa statut, daca prin faptele domnului Badalau se anunta o noua forma de dictatura promovata de PSD in Romania si daca isi asuma faptele interimarului Badalau de la numirea sa pe functie si pana acum precum si daca il sustin in continuare avand cunostinta de tot ce se petrece in PSD Giurgiu in ultimul timp !

Dupa ce a fost parasit de toti colegii de partid pentru atitudinea razbunatoare si egoista, Nicolae Badalau a gasit de cuviinta sa isi activeze inca un om de forta. Asa cum stim, pentru domnul Badalau giurgiuvenii put a Dunare iar un om politic nu are nici o valoare daca nu a aparut de cateva ori in Libertatea, Click sau Can-Can, asadar cel mai potrivit om pentru intregirea echipei de la Giurgiu este, nimeni altul, decat Steliaaaaaaaan Ogica !

Stelian Ogica, starul TV, va fi unul dintre viitorii vicepresedinti ai PSD Giurgiu, si candidatul PSD la Primaria Stoenesti – Judetul Giurgiu, localitatea natala a vedetei tabloidelor romanesti. 

Tare sunt curios, dupa Ogica , cine va mai fi adus la Giurgiu de Nicolae Badalau ? Sa caut in Click sau in Libertatea , pe prima pagina sau la pagina 5  ?

La ora 10,46, Serviciul Judetean de Ambulanta Giurgiu a primit o solicitare prin serviciul unic de urgenta “112”, solicitare pentru un copil de 7 luni, S. N., cu febra si varsaturi, din satul Cucuruzu. Dupa ce s-a inregistrat solicitarea, Serviciul Judetean de Ambulanta Giurgiu a luat legatura cu ISU Giurgiu care ne-a comunicat ca drumul este impracticabil.  Apoi s-a anuntat solicitarea la COSU care ne-a comunicat ca elicopterul nu poate decola din cauza vremii. Dupa aceea, medical de serviciu dr. Fainita Mihaela a luat legatura cu autoritatile locale, respectiv primarul localitatii Chiriacu, care ne-a comunicat  ca putem sa plecam prin Valea Bujorului catre Chiriacu si acolo ne vor astepta cu mijloace de dezapezire pana la Cucuruzu. In tot acest timp dr. Fainita Mihaela a tinut legatura cu parintii copilului, monitorizand starea acestuia si dandu-le sfaturi medicale.

La ora 11,48 a plecat ambulanta tip B2, GR 77 AMB, ambulantier Pitulice Ion cu doi asistenti medicali si anume, Vicentiu Burtavel si Asan Danut. La iesirea din Izvoarele spre Cucuruzu drumul fiind blocat, cei doi asistenti au plecat cu doua tractoare catre Cucuruzu, si apoi pe jos pana la domiciliu copilui.

La ora 16,00 copilul a fost preluat de cei doi asistenti, starea lui fiind stabila iar la ora 16,33 a ajuns cu el la ambulanta, urmand sa se indreapte catre Spitalul Judetean de Urgenta Giurgiu.

Purtator de cuvant Serviciul Judetean de Ambulanta Giurgiu

Asistent sef Carabas Rodica

Materialul complet pe :http://opiniagiurgiu.ro/politica/stirea-zilei/tudorel-tone-candideaza-impotriva-lui-badalau/