Teodora Avram este noua Directoare a Directie Generale Judetene Pentru Protectia Copilului Giurgiu. Nu o cunoasteti? Nu a auzit nimeni pana acum de Teodora Avram? Pai nu zicea Iliescu Lucian ca PNL Giurgiu condus de domnia sa promoveaza numai...giurgiuveni de-ai nostri? La fel cum si Zona Libera Giurgiu este condusa de un bucurestean, la fel cum si Teatrul Valah Giurgiu este condus de un bucurestean, la fel si Directia de Protectie a Copilului este condusa tot de o bucuresteanca. Pai si giurgiuvenii nostrii? Nea Luci, cum e bre cu giurgiuvenii ?

Sa continuam: Teodora Avram este fosta directoare a centrului de la Tandava a Directiei Generale Judetene Pentru Protectia Copilului Giurgiu, si il inlocuieste pe interimarul domn Joita. A, si sa nu uit, este din Bucuresti. Si este adusa de PNL-ul lui nea Luci sa conduca …giurgiuvenii nostri!

Pai cum sa lasi un giurgiuvean acolo? Pentru cine nu stie, Directia Generala Judeteana Pentru Protectia Copilului este institutia cu cel mai mare buget din Judetul Giurgiu. Mai mare chiar si decat cel al Consiliului Judetean! Acum faceti socoteala! 10 % din mult inseamna tot mult!

Update: O mare coincidenta este ca satul Tantava este chiar in comuna Gradinari de acolo de unde provine domnul Anton! Sa aibe legaura cu alianta I.A. (multumim de pont justwatching )

Update2: Calitatile doamnei Teodora Avram intr-un scandal mai vechi publicat in ziarul Adevarul:Multumita unui cititor giurgiu-net.ro care la comentarii se semneaza ” justwatching ”  va prezinta mai jos o preluare din ziarul Adevarul, nu foarte recenta dar concludenta pentru personajul in discutie:

Camioane întregi de „ajutoare“ – dispărute fără urmă din Căminul-spital „Sf. Toader“

Centrele de „îngrijire” din Giurgiu au ajuns un fel de Triunghi al Bermudelor

Giurgiu – Bolintin – Grădinari este un fel de Triunghi al Bermudelor la Dunăre. De câţiva ani, în această zonă, au început să dispară mobilă, alimente, medicamente sau chiar aparatură medicală. Culmea, toate aceste lucruri se întâmplă în centrele pentru persoanele cu handicap.

Directorii centrelor „afectate” dau din umeri şi spun că nu au înregistrat, în scripte, nicio pagubă. Handicapaţii sunt singurii martori ai „fenomenului” şi principalii afectaţi. De cealaltă parte există persoane care şi-au „scos” sute de mii de euro din afaceri cu lucrurile donate asistaţilor.

La câţiva kilometri de Bolintin – acolo unde abia s-a stins scandalul din Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică – există o comună „specială”: Grădinari. În anii ’90, comuna era ca un fel de atracţie turistică. Asta, după ce în presa occidentală apăruseră fotografii şi filme cu copii suferinzi lăsaţi de izbelişte. România era prezentată, atunci, cu imaginea Grădinariului – un copil handicapat murdar şi plin de păduchi care, legat de pat, se izbea încontinuu cu capul de un zid. La Grădinari au început să curgă convoaiele cu ajutoare.

Centrul de Plasament „Sfântul Toader” a fost pus la punct cu ajutorul austriecilor, nemţilor sau olandezilor. Fuseseră aduse paturi, mobilier, aparatură medicală pentru spital părăsit, şi chiar un întreg cabinet stomatologic echipat la standard „lux”. Până şi cearşafuri sau cuţite de bucătărie au fost aduse de „afară”. La fel, centrul a fost dotat în timp – prin ajutoare – cu televizoare şi aparate video. Acum nu prea se mai ştie nimic de toate aceste donaţii. Cert este că toate lucrurile primite pentru cei aproape 150 de copii cu probleme cazaţi la „Sfântul Toader” nu mai sunt în acel sediu. „Sunt prin apropiere”, spune directoarea Avram!

Centrul de Plasament „Sfântul Toader” a fost închis în 2005, prin decizie a Guvernului. Se luase măsura, cu ajutorul Uniunii Europene, de a se transforma sistemul spitalelor-cămin într-un sistem mai „blând” – acela al caselor familiale.

Aşa că centrul de la Grădinari a rămas în funcţiune doar pentru persoane cu deficienţe, de peste 18 ani. Iar blocul în care fuseseră internaţi copii a intrat în conservare. „Conservarea” hotărâtă de autorităţi însemna realizarea unui inventar – care să fie lăsat în grija unei gestionare – şi apoi închiderea clădirii. Din 2005 nu s-a mai ştiut nimic de clădirea de la „Sfântul Toader”. Fiindcă acolo exista doar un centru pentru adulţi şi nu erau semnalate probleme, nimeni nu s-a mai gândit la „conservarea” bunurilor donate. De curând, însă, o asociaţie umanitară din Bucureşti a semnalat că blocul conservat s-a cam „alterat”. Adică, din zonă ar fi dispărut mai multe lucruri donate în anii ’90.

Printre lucrurile semnalate că ar lipsi la inventar sunt paturile, mobilierul şi dotările medicale sau electrocasnice. „Paturile au fost mutate pentru adulţi, televizoarele au fost date sau casate, aparatura medicală există înauntru, dar nu vă dau voie să intraţi, să vedeţi”, a fost declaraţia doamnei Teodora Avram, directoarea Centrului de la Grădinari. Cel puţin, în privinţa perdelelor, directoarea susţine că „poate nici nu au fost”.

Directoarea Avram pare puţin nervoasă – nu permite fotografierea şi nici accesul în incinta sediului. Luate pe rând, fiecare din categoriile bunurilor donate are câte o explicaţie. Paturile – unele au fost trecute în saloanele adulţilor, altele au devenit „casate”. Aparatura medicală – cică a rămas pe loc. Aparatura electronică – unele au fost trimise la Giurgiu, altele au fost casate. „Păi când venea vreun copil, d-ăla de la 8 la 14 ani şi dădea cu televizorul de pământ, atunci nu trebuia să-l casăm?”, îşi întreabă directoarea un coleg. Acesta e venit tocmai de la Direcţie, de la Giurgiu, să facă inventarul. Zice că e bine. La Grădinari a fost trimisă o întreagă echipă de la Judeţ.

Trebuie să facă un control clar şi să comunice Consiliului Judeţean concluziile. Victor Boiangiu, preşedintele CJ Giurgiu, spune că a primit adresa fundaţiei respective şi, ca urmare, a trimis echipa de control. Cert este că nimeni din instituţiile judeşene nu prea ştie care este situaţia exactă a lucrurilor primite ca donaţie de copiii cu probleme psihice internaţi la Grădinari. Adelina Voicu, directoarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, spune că la data închiderii centrului „eu nu eram director al acestei instituţii. Prin urmare nu pot să dau prea multe relaţii în acest moment despre situaţia patrimoniului la data închiderii. Urmează să fac verificări cu privire la situaţia dotărilor centrului la momentul respectiv, a mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar casate de la acel moment şi până azi ca să pot să mă pronunţ”.

Aşa cum povestesc locuitorii comunei Grădinari, din câte au văzut descărcându-se la Centrul „Sfântul Toader” „ce s-a adus bate, acum, jumătatea de milion de euro”. Oamenii nu se miră că mai lipsesc lucruri – „dar nu e problemă că, dacă se face scandal, peste noapte apare tot ce a dispărut. O să se împrumute de undeva, să pună la loc, că puşcăria e grea”.

4 COMENTARII

  1. Sa corectam putin: Tantava, nu Tandava, sat ce apartine de comuna Gradinari – locul de nastere al unui presedinte de partid, recent ales. Sau e doar o coincidenta?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here