Directorul general al Administraţiei Zonei Libere Giurgiu SA, Liviu Cartojan, a susţinut miercuri, 7 august, o conferinţă de presă, a doua, credem, de când este director, adică din 2016. Conferinţa a avut drept scop prezentarea ultimelor „realizări”, deci a unei situaţii care se vrea a părea cel puţin „de vis” pentru Zona Liberă, despre care, cu ochiul liber, am putea spune, de fapt, că numai înfloritoare nu este.

După 3 ani, avem în contractare un drum, de 1,5 kilometri, ce va fi modernizat cu fonduri europene, avem 55 de metri liniari de cheu modernizaţi, gardul înlocuit, în plan câteva capete de tractor noi, o ofertă pentru nişte panouri fotovoltaice, dar mai ales un nou credit de 1,3-1,4 milioane de euro pentru o macara şi alte asemenea realizări „fabuloase”.

Toate acestea ar trebui, probabil, să-i dea pe toţi giurgiuvenii pe spate şi să-i liniştească: gata, viitorul municipiului este asigurat doar pentru că Zona Liberă, cu 100% acţiuni deţinute de Consiliul Local Giurgiu, este administrată impecabil, sub atenta observare a primarului Nicolae Barbu.

Ciudat, n-am simţit vreun miracol pentru oraş, economic şi social vorbind, în aceşti ultimi ani, datorită Zonei Libere Giurgiu. Conducerea Zonei nu contestă că buruienile sunt cât casa, şerpii la fel, ci spune că se caută oferirea unei „imagini bune”, pe segmente. Şi, desigur, „a plouat foarte mult, unde am avut intervenţii, plantele au crescut repede, la loc”, a spus Cartojan. Da, ca-n povestea cu Jack şi vrejul de fasole, peste noapte…

Doar deratizarea este „efectuată” conştiincios, cu sume interesante, pe suprafeţe care ar fi cam mari în acte, faţă de realitate, susţin surse. Dar vom reveni la acest subiect.

Nici situaţia cu angajaţii nu este tocmai cea mai fericită. Deşi se laudă cu o cifră de afaceri de peste 70 de milioane de lei, conducerea ZL Giurgiu vrea să facă un pic de „curăţenie”.

O „mică restructurare”?

Întrebat dacă, în decembrie 2019, va impune măsura plăţii a minimum 75% din salariu către o parte sau toţi angajaţii, aşa cum se zvoneşte, Liviu Cartojan a negat. Dar le-a dat salariaţilor o veste şi mai proastă.

Nu(cu referire la măsura cu 75%. N.r.)! Au mai fost acum 10 ani asemenea probleme, în Zona Liberă(pe vremea directorului Miron, n.r., care, la momentul respectiv a salvat, astfel, societatea), nu, cred că altceva am luat în considerare şi vom căuta, în cadrul Consiliului de Administraţie să vedem, s-ar putea o mică reducere de personal, nu datorită faptului că sunt probleme financiare, ci datorită unei mici reorganizări. Constatăm că sunt posturi care nu au acoperire completă în programul de lucru şi atunci s-ar putea să avem… Dacă băncile ne dau un credit atât de mare, cam un milion jumate de euro, nu cred că ar fi probleme de 75%”, a declarat Cartojan.

Cât de „mică” va fi restructurarea, vom afla, cu siguranţă, la momentul respectiv. Dacă Miron a luat măsura pentru a salva societatea, în condiţiile în care acum situaţia e „roz”, de ce se impune o restructurare?

Însă, în ultima perioadă, ne-au spus surse administrative, ar fi fost făcute mai multe angajări. Şapte, mai exact. Printre noii veniţi în ZL ar fi chiar fostul director al Apa Service, Constantin Preda, dar şi un fost angajat al Penitenciarului din Giurgiu.

Nu înghiţim ideea că i-ar plăti cu salariul minim pe economie. Deci, o „mică economie” n-ar strica, probabil.

Pe de altă parte, aceleaşi surse susţin că, deşi public declaraţiile relevă o situaţie financiară bună, nu acelaşi lucru ar fi invocat când pentru unii colaboratori nu mai sunt găsiţi bani. Ar fi cazul unuia dintre avocaţii Zonei Libere, D. G., cea căreia Liviu Cartojan i-ar fi spus, recent, că nu o mai poate plăti, în următoarele luni, pentru că societatea ar avea probleme cu… finanţele. În conferinţă de presă, directorul ZL a negat, parţial, zvonurile. „Cu doamna avocat avem un contract separat, este aprobat în Consiliul Local, ne reprezintă în patru sau cinci dosare. Nu că n-o mai putem plăti… Faptul că sunt dosare care vor merge în timp mult mai mult decât anul ăsta, cele 4 dosare, doar unul este aproape de finalizare, am zis că nu este fair(corect, n.r.) să plătim acum tot contractul. Am rămas cu cele 6 luni de anul ăsta şi continuăm la anul plăţile. Este normal să avem o viziune, în aşa fel încât pe ce plătim să şi avem un lucru”, a încercat să ne explice Cartojan.

Contractul aprobat în Consiliul Local este pe 1 an sau cel puţin un an, cum se decide „eşalonarea” onorariilor?

Mobilier stradal, licitat, montat  şi plătit în aceeaşi zi. Firma, din Teleorman, nu ar avea niciun angajat. Cine le-a montat?

Şi dacă tot e bogăţia de pe lume la Zona Liberă, de ce să nu fie cumpărate coşuri de gunoi cu câte 480 de lei bucata? Asta, în 2017.

Ei bine, cazul acesta este mai special.  Potrivit unei facturi emise de ZL pentru mai multe obiecte de mobilier stradal, cu o valoare totală de peste 12.000 de lei, au fost cumpărate cu aceşti bani câteva băncuţe, coşuri de gunoi şi indicatoare rutiere. Un coş de gunoi 480 lei, o băncuţă clasică 600 de lei.

Lăsând la o parte faptul că oricine ar căuta pe Google obiecte similare, le-ar găsi la jumătate de preţ sau poate chiar mult mai puţin, interesant este cum s-a derulat achiziţia. Totul, într-o singură zi, susţin surse. Urcat pe SEAP, licitaţia, achiziţia, montajul, plata şi recepţia. Nu s-a mai pomenit aşa viteză de la… „Săgeata Galbenă” încoace. Nu de alta, dar firma este din Teleorman, nu ar fi avut niciun angajat la momentul respectiv şi mai interesant, nu pare să aibă nici obiectul de activitate necesar derulării unei asemenea achiziţii.

Întrebat care-i treaba cu acest caz, Liviu Cartojan a declarat că obiectele erau necesare, că nu ştie dacă erau sau nu angajaţi, deşi tot el spune că firma a trimis inclusiv oameni care să monteze obiectele cu pricina.

„Toată factura, dacă îmi amintesc bine, era la vreo 14-15 mii de lei, cam 150 de milioane, nu avem de unde să ştim dacă avea vreun salariat sau nu. Este luată pe catalogul SEAP, a fost comparată cu alte oferte, au fost vreo şase coşuri, patru băncuţe şi nişte indicatoare. N-au fost nişte cheltuieli care să ducă la o problemă, chiar erau necesare, le regăsiţi peste tot, punctul de acces, şi aşa mai departe. Ba mai mult, nu cred că nu au salariaţi, şi de ce vă spun, a fost şi montajul inclus şi ei au venit şi le-au montat. Dacă nu au salariaţi nu ştiu asta, dar montajul a fost în preţ, le-au montat, le-au recepţionat. Chiar nu am înţeles tevatura asta cu 15.000 de lei, în condiţiile în care numai cu reparaţii de utilaje cheltuim în jur de 200.000 de lei pe an. Nu, nu e adevărat. Nu s-a făcut într-o singură zi, cum să se facă într-o singură zi?”, a spus Cartojan.

Însă a continuat şi a recunoscut că firma s-a cam grăbit, într-adevăr: „S-ar putea să se fi făcut transferul către noi al bunurilor la o zi sau în aceeaşi zi cu încheierea procedurii de licitaţie. Nu ştiu dacă dânşii au fost atât de grăbiţi şi le-au adus şi le-au montat… Noi avem, de când am venit eu cel puţin, un compartiment pentru achiziţii, acum s-a mai schimbat puţin legea, până la 4.000 de lei poţi să faci şi direct achiziţii, chiar un lacăt l-am luat pe vremea aia doar prin SEAP. Aveam doi angajaţi care se ocupau de treaba asta, făceau procedura. Noi am avut o procedură internă în care am zis că ce sunt în regim de urgenţă să se facă ceva mai repede… n-a intrat cazul ăsta, cazul ăsta s-a rezolvat ceva mai repede, pur şi simplu”.

Pur şi simplu. Nu? Nu prea.

Pur şi nici simplu nu pare nici cazul deratizărilor din Zona Liberă Giurgiu. O dată sau de două ori pe an sunt efectuate astfel de activităţi, susţin surse. Adică, cel puţin resursele sunt alocate pentru acestea.

Deci în Zona Liberă, şerpii ca şerpii, dar cu şoriceii nu e de glumit.

În februarie 2019, Biroul Vamal solicita o astfel de acţiune. Dacă Biroul Vamal cerea deratizare pentru patru mii şi ceva de metri pătraţi, Zona Liberă şi-a zis: de ce să nu alocăm bani pentru 10.342 de metri pătraţi? Cu 250 de milioane de lei vechi? Mor şoriceii de nu se văd!

Bogăţie, nu glumă, în Zona Liberă! Doar că, aceleaşi surse transmit că toate birourile acelea la un loc şi încă o dată n-ar acoperi suprafaţa de 10.342 de metri pătraţi pentru care au fost alocaţi banii. În fine, or fi dat şi pe Dunăre, preventiv, să nu apară vreo rozătoare bulgărească, pentru că stricăm rasa.

„Materia primă” nu se înregistrează la Vamă?

O altă întrebare pentru Liviu Cartojan, în conferinţa de presă de azi, a făcut referire la o situaţie cel puţin stranie, din 2016. Cantităţi importante de nisip şi piatră au intrat în Zona Liberă Giurgiu. Însă, avizele de însoţire a mărfii nu au fost înregistrate, aşa cum prevede legea, la Biroul ZL, la Poliţia de Frontieră, respectiv Punctul Vamal.

Explicaţia sa este cel puţin… uluitoare. Cartojan susţine că acest tip de marfă nu ar necesita înregistrarea cu pricina, întrucât ar fi vorba despre „materie primă”.

Să ştiţi că şi pulberea pentru muniţie tot materie primă este… E doar un exemplu, Doamne fereşte!

Iată răspunsul complet al directorului Zonei Libere Giurgiu:

„Am avut o situaţie şi de genul ăsta, îmi aduc aminte, cam acum vreo 2 ani, am fost întrebaţi şi de Poliţia Economică, cred. Noi cu avizele de însoţire nu avem treabă cu înregistrarea la punctul vamal, ba mai mult, am discutat şi cu dânşii, iar cantităţi de genul ăsta, nisip, balast, dânşii nu le înregistrează, de obicei. Nici Poliţia Vamală, nici… pentru că le consideră materie primă şi nu intră ca evidenţă operativă la ei. Efectiv, le consideră materiale de umplutură şi nu… Dar avizele noastre sunt vizate de către cei de la noi care se ocupă de treaba asta. Cred că s-au lămurit toţi factorii care au căutat că acele cantităţi de nisip sunt regăsite în…, cred că atunci era vorba, dacă nu mă înşeală pe mine memoria, de o conductă de apă care a fost refăcută. Se spărgea cam săptămânal, iar intervenţia noastră de a-i face o lipitură însemna costuri mai mari”.

Aşa, cu nisipul şi piatra, deci cu materia asta primă, s-a redus costul la jumătate, fie ea şi neînregistrată, pe ici pe colo.

Deci, pasatul responsabilităţii către alţii e sport  naţional la Giurgiu, că se ia, nu? Aşa, ca de la primar la director, nu?

Adevărul este că ORICE maşină sau persoană care intră în Zona Liberă trebuie înregistrată în Punctul de Acces, mai ales că există un registru de intrare-ieşire. De asemenea, se intră pe baza unui permis- pentru persoane fizice, iar cine nu are trebuie să plătească un euro taxă de acces/persoană. Suma creşte în funcţie de autovehiculul cu care intră. Poate nisipul şi pietrişul au fost teleportate… Că doar n-o fi un sat fără câini …

Barbu, „prietenul” Zonei Libere

Şi, dacă tot veni vorba despre primar, surse administrative ne-au informat că luni(5 august 2019), Liviu Cartojan ar fi fost „tras de urechi”, telefonic, de către primarul Nicolae Barbu. Acesta din urmă ar fi fost nemulţumit că lucrările la drumul de 1,5 kilometri, despre care vorbeam la începutul articolului, au fost atribuite firmei Consig. Evident, Liviu Cartojan a negat vehement. Iniţial, apelul în sine. Apoi, s-a mai răzgândit.

Întrebarea a fost aşa: „Aţi primit, cumva, un apel de la domnul primar Barbu, luni, care v-a tras de urechi că de ce aţi desemnat această societate?”

Cartojan: -„Nu. Nu. Exclus, chiar vreau să vă spun, domnul primar chiar nu interferă în activitatea noastră. Din când în când, e normal şi mai întreabă, ce mai facem. De exemplu, conferinţa asta de presă de azi nici nu ştie c-o ţin. Dânsul a avut o relaţie foarte corectă cu noi şi nu ne-a impus sau nu ne-a tras de urechi. A, dacă greşim, poate s-o facă, CL este acţionar 100%. Că dânsul avea o părerere anume despre această firmă, a întrebat cine a câştigat… Şi noi la rândul nostru vom fi foarte atenţi, că am dat ordin de începere joi şi nici acum nu au început lucrările. Au avut, într-adevăr, probleme cu utilajele(…), îi vom monitoriza”.

Deci a sunat. Deci a „interferat”. Deci şi trage de urechi, „dacă greşiţi”. Mulţumim pentru răspuns!

Mai sunt multe aspecte de lămurit despre Zona Liberă Giurgiu, dar le vom lămuri treptat, nicio îndoială. Între timp, ne-am dori sincer ca măcar 10% din „realizările” povestite azi, în conferinţă de presă, să aibă măcar un minim efect asupra economiei oraşului nostru.

Până atunci, rămâne cum am stabilit! Iar Zona Liberă Giurgiu, în loc să fie un Parc Industrial profitabil, ca-n alte locuri mai… smart, stârpeşte şoricei, încasează chirii şi se laudă cu începerea lucrărilor pe 1,5 kilometri de drum, în 3 ani.

Iată şi câteva imagini din „superba” Zonă Liberă Giurgiu, primite de la un cititor:

1 COMENTARIU

  1. […] Directorul general al Administraţiei Zonei Libere Giurgiu SA, Liviu Cartojan, a susţinut miercuri, 7 august, o conferinţă de presă, a doua, credem, de când este director, adică din 2016. Conferinţa a avut drept scop prezentarea ultimelor „realizări”, deci a unei situaţii care se vrea a părea cel puţin „de vis” pentru Zona Liberă, despre care, […] Sursa: giurgiu-net.ro Articol sursa: DEZVĂLUIRI: Viaţa e roz, dar nu prea, în Zona Liberă Giurgiu. Restructurări pe de-o parte, anga… […]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.