„Băieţii buni n-are noroc”.

Tragi cu pixu’?-i pici cu foc.

Pentru Giurgiu, mare ioc

Penele-ul… Gata! Poc!

Chiar credeam că, până la urmă, o să murim toţi de plictiseală. Ei de-a lor, noi tot de-a noastră. Până azi. Când au mai adus unu’.

Plângăciosul Anton, bătut bine de către pixurile locale şi centrale, dar mai cu seamă de pantofi, în drumurile sale către DNA şi DIICOT, inventatorul vânturilor de dreapta, la Giurgiu, şi-a tras un fel de cavaleri. Unii care, cum s-ar spune, să-i întărească vorbele.

Nu. Nu cavaleri d-ăia îndrăgiţi de toţi telespectatorii (Facebook), loiali şi gingaşi în a lor iubire pân’ la moarte şi-napoi. Ei, aş, de unde dracu’? Că doar cine se-aseamănă s-adună.

În timp ce Măroiu îşi scuipă-n palmă şi-şi face freza, anticipat, pentru campania din 2020, domnişorul de (dez)onoare al lu’ Anton a devenit Ionel Dinu.

Cine, mă?!

Nici Costică Dumitru nu mai e ce era, de când vorbeşte Dinu în conferinţe despre Războiul Rece, bariere, „monarhia Bădălău”, cu impecabila-i gramatică: „la celelalte conferinţe de presă anterioare”,aceste curse are o oră de plecare”, „ei reuşeşte” etc., în timp ce-i numeşte pe alţii, arătând pedepsitor cu arătătorul, agramaţi.

Acest Rege „Neavertenţe” şi-a băgat şi mai tare colegii(foştii, actualii, foştii iar, actualii ş.a.m.d.)-n gura poporului giurgiuvean, povestind neispirat de ce a decis PNL să se pună contra în CJ Giurgiu. Are sens să povestim? Sunteţi băieţi deştepţi. N-are.

Dar cum se uita Ionel Dinu către presă… cu nişte uăchi! De parcă săracu’ abia ar fi ajuns în Giurgiu, complet nedezvirginat politic, avea buzunarele conştiinţei goale(adevărat), fără scheleţi(ptiu, să fiu iertată!) în şifonierele partidelor pe la care a trecut la fel ca Anton, Beianu şi cometa( ha, am titlu!).

Mi-a fost milă de C-tel Dtru, pe cuvânt, că, imediat după şef, de el făcea lumea mişto, la finalul conferinţelor de presă ale PNL Giurgiu. A, de el şi de dna domnului ACID-diabeticos pupător, în lacrimi, prin tot felul de birouri, de mâini murdare, dar plătitoare. Cât o vrea barosanuuuu să deaaaa.

E. Acum o să scrie lumea numai de Dinu? Nu-i corect! Că merită şi alţii. Că lumea a mai tot scris de Dinu. Uite, ca să nu se supere vreunul(Adi Copilul Chiran este absolut nesemnificativ), am pregătit cu deosebită plăcere o fotografie de grup, inspirată din „Las Fierbinţi”, cu ce-am tradus eu din producerea unei extorsiuni dintr-un degajament al unei construcţii de într-o apă. Din care n-a putut să doarmă nimeni cu nimeni împreună în pat.

După care… puteţi uita!

Doamna Detector de Minciuni

*Acesta este un pamflet ce trebuie tratat ca atare

Pentru cei care nu văd bine:

  1. Tare-s eu, le ştiu pe toate.

Verzi, uscate, d-alea coapte.

Vin cu Pepsi nu servesc…

La stomac eu mă… stricesc.

La Floreşti nu sunt primar…

Mina, nu mă mai face lăutar!

Am zis! 

 

2. Tica-tica-tica(fără diacritice)

M-a bătut mămica!!!

N-am mâncat ciorbica,

N-am mâncat pâinica.

Doar rahat turcesc,

Jur, să mă crucesc!

Eu la poligrafuuu

Mă duc cu tarafuuuu.

3. Bade, nea Antoane,

Vreau şi eu betoane.

Că la pemepe

Mi-am furat-o, de.

Eu, bun grăitor,

Rău cuceritor…

Vreau la PNL să-mi duc zilele.

Să-njur PSD?

 

LĂSAȚI UN MESAJ