Preluare www.giurgiu-acum.ro:  Undeva, într-o pădurice plină de hățișuri (politice), trăia o Vulpiță. Aceasta, ca orice surată a ei, își admira toată ziua blănița în oglindă, în timp ce mintea îi cocea tot soiul de înșelătorii.

Și de atacuri. O vreme, a stat cumințică în bârlogul ei, după ce s-a luat la harță cu mai mulți lupi (tinerei, ce-i drept), care au pus-o la punct așa cum nu se aștepta.  Povestea cu pricina v-am istorisit-o la timpul respectiv!

Acum, a prins curaj. Își aranjează, cu atenție, blana (ciufulită un pic de vulpoiul care, cu o seară înainte a venit furios în vizuină și, pentru că bănuia ceva, a smotocit-o ceva mai tare), și se pregătește să iasă. Adulmecă în jur, poate-poate nu sunt lupii tineri prin apropiere, și nici vulpoiul (deh, el zicea că e plecat cu treabă, dar…mai poți să știi?). Iese tiptil și pleacă spre marginea pădurii unde o așteaptă Bursucul. E tânăr, îi face toate voile și, unde mai pui, a inițiat și o idilă cu Vulpița. Ce dacă ea are rang un pic mai răsărit în păduricea politică? Nu se pune, dragostea-i mare, și înflorește pe zi ce trece chiar la umbra copacilor amintiți.

Dacă la „lupta” dintre Vulpiță și Lupii tineri din pădure, strugurii – și celelalte fructe  degustate – erau acri, la inima Bursucului a ajuns relativ ușor, și totul e numai dulcegărie.

Deocamdată, se cam ascund, așa, prin tufe, pe după arbori…dar nu va mai trece mult și romace-ul va fi deconspirat. Ciocănitorile din pădure…atât așteaptă! Să dea de veste! Iar furtuna care se va abate asupra pâlcului de copaci ce încă mai păstrează secretul nu va fi de bun augur pentru niciunul dintre cei doi amorezi!

LĂSAȚI UN MESAJ