Primul ministru Victor Ponta a fost pus sub urmărire penală de DNA după ce s-a exprimat categoric pentru respectarea drepturilor fundamentale în cazul Rarinca.

Premierul i-a criticat pe cei care au pus la îndoială hotărârea de achitare a unui cetățean obișnuit care a stat 6 luni în arest pe nedrept. Reacția celor acuzați a fost confecționarea unui dosar la DNA împotriva premierului.

Este în mod clar o reacție a unui sistem abuziv împotriva gestului primului ministru de a apăra drepturile fundamentale ale unui cetățean obișnuit care a stat 6 luni în pușcărie din cauza.

Declanșarea urmăririi penale împotriva primului ministru are drept scop mușamalizarea abuzurilor din cazul Rarinca, în care președinta Înaltei Curți a băgat la pușcărie un om nevinovat care îi ceruse să-și plătească o datorie. Primul ministru i-a criticat pe cei care au pus la îndoială achitarea acelui cetățean obișnuit. Astăzi este pus sub urmărire penală.

Președintele Iohannis cere demisia primului ministru, dar spune că în cazul președintei Înaltei Curți demisia este o opțiune persoanlă.

O instanță de judecată a arătat că președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție a comis un abuz cu sprijinul DNA împotriva unui cetățean obișnuit care a stat 6 luni la pușcărie pe nedrept. Prin apărarea d-nei Stanciu, președintele Iohannis a devenit complice la acel abuz.

Important: prezumția de nevinovăție.

Premierul Victor Ponta se bucură de aceeași prezumție de nevinovăție de care s-a bucurat Klaus Iohannis când a devenit președintele României având pe rol un dosar de incompatibilitate.

Statul de drept înseamnă să respectăm legile țării, în frunte cu Constituția României în care este instituită prezumția de nevinovăție. Toți cei care cer demisia premierului încalcă prezumția de nevinovăție și atacă fundamentele statului de drept.

Justiția se face de către judecători, nu de către procurorii DNA. Cel puțin până la pronunțarea unei instanțe de judecată premierul este o persoană nevinovată și nu are niciun motiv să își dea demisia.

Orice procuror poate decide să-l pună sub acuzare pe primul ministru chiar dacă are sau nu are probe. Demisia primului ministru în acest caz ar crea un precedent prin care guvernele ar putea fi schimbate pe bandă rulantă după bunul plac al unor procurori. Nu mai contează dacă instanța de judecată îl achită pe cel acuzat.

Guvernele trebuie schimbate în Parlament sau la alegeri, nu la parchet sau la DNA. Pe de altă parte, ne întrebăm dacă DNA face politică? Și mă refer aici la sincronizarea agendei DNA cu calendarul politic.

Credibilitatea sistemului de justiție ar trebui să fie o prioritate a DNA. Deci DNA ar fi trebuit să evite să intre în tandem cu acțiunile politice ale uneia dintre cele două tabere din politica Românească.

S-au creat suspiciunile rezonabile că acțiunea DNA de punere sub acuzare a primului ministru este în tandem cu acțiunea politică a PNL.

Sincronizarea demersurilor DNA cu calendarul politic, prin care se favorizează în mod vădit una din taberele politice, afectează în mod direct încrederea în sistemul de justiție din România.

Probele invocate de procurori sunt prea slabe și se referă la fapte care ar fi avut loc în urmă cu 7 ani. Rezultă că momentul în care a fost scos din joben acest dosar este un moment ales, nu unul impus de cursul investigației penale. Din acest motiv DNA nu poate fi credibilă când spune că nu a știut de moțiunea de cenzură a PNL. Din acest motiv, acțiunea DNA afectează încrederea în neutralitatea politică a sistemului de justiție.

Nu se pune în discuție independența politică a DNA. Se pune în discuție neutralitatea politică a DNA. Procurorii DNA nu sunt controlați politic, dar există suspiciuni rezonabile că DNA încearcă să controleze scena politică.

Astfel, putem afirma că DNA a provocat o criză politică. Acțiunea DNA de a pune sub acuzare șeful Guvernului fără a avea probe sau indicii temeinice privind vinovăția acestuia este un demers iresponsabil care afectează în mod direct România și interesele de stat.

Punerea sub acuzare a primului ministru ar fi trebuit să aibă la bază probe solide și indicii temeinice, care să excludă orice dubiu privind vinovăția celui acuzat. În astfel de cazuri, DNA nu își pot permite erori judiciare din cauza unor probe neconvingătoare.

Există dubii serioase privind temeinicia juridică a demersului DNA. Din acest motiv, acțiunea DNA îmbracă forma unei mișcări politice abuzive, care afectează atât credibilitatea sistemului de justiție, cât și credibilitatea României pe plan extern, cu efecte negative în plan economic și social.

Totodată, DNA aduce ca probe fapte care ar fi avut loc acum 7-8 ani și care puteau fi instrumentate cu mult timp în urmă. Este deci limpede că momentul deschiderii acestui dosar a fost un moment ales și nu unul impus de cursul investigației penale. Iar DNA a ales ca punerea sub acuzare să aibă loc exact în aceeași zi în care a fost depusă moțiunea de cenzură împotriva Guvernului.

DNA avea datoria să evite astfel de coincidențe, tocmai pentru a nu pune sub semnul întrebării neutralitatea sa politică. Dar nu s-a dorit acest lucru. S-a dorit în mod clar transmiterea unui semnal politic din partea DNA, ceea ce afectează grav încrederea în neutralitatea politică a acestei instituții.

Oamenii politici trebuie să voteze cum le cer alegătorii

Analiza membrilor Comisiei Juridice este o analiză politică, nu o analiză juridică. Nu discutăm vinovăția sau nevinovăția primului ministru, ci care este interesul alegătorilor în acest caz.

Interesul alegătorilor este să evităm o criză politică și să asigurăm continuitatea unei guvernări bune. Acest guvern a asigurat României cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, a reîntregit salariile și pensiile, a redus TVA la alimente și intenționează să reducă multe alte taxe și impozite. Deci analiza politică indică în mod clar asigurarea continuității acestui guvern.

Prin urmare, din moment ce în dosar nu sunt prezentate probe clare, indubitabile care să demonstreze dincolo de orice îndoială că primul ministru ar fi comis anumite infracțiuni, vom ține cont de ceea ce este în interesul alegătorilor, respectiv menținerea actuale echipe guvernamentale condusă de prim ministrul Victor Ponta.

Am primit nenumărate mesaje de la alegătorii din colegiul meu și de pretutindeni care îmi cer să votez pentru menținerea acestui guvern. Din punctul meu de vedere, voința alegătorilor este suverană. Iar dacă ei nu au fost convinși de temeinicia probelor prezentate public de DNA, atunci voi vota împotriva cererii procurorilor.

Lăsând la o parte criza politică provocată de demersul DNA, ne lovim în fapt de o tentativă a loviturii de stat.

Cum altfel ar putea fi catalogată încercarea unui grup restrâns de persoane de schimba un guvern prin forță sau prin alte mijloace decât votul din Parlament sau prin alegeri libere, dacă nu tentativă de lovitură de stat.

Probele DNA nu stau în picioare. Sunt doar pretexte pentru a confecționa un dosar politic, cu scopul răsturnării guvernului și pentru formarea unei alte majorități în Parlament decât cea stabilită prin alegeri de cetățeni. Este o acțiune care îmbracă forma unei lovituri de stat.

Asistăm la prima tentativă de lovitură de stat după schimbarea regimului comunist. Sincronizarea agendei DNA cu calendarul politic al Opoziției arată că ținta punerii sub acuzare a premierului nu este stabilirea dreptății, ci răsturnarea guvernului prin mijloace nedemocratice. Se încearcă înscăunarea unei puteri ilegitime, prin dosare politice confecționate împotriva șefului actualului guvern.

Probele indicate de DNA sunt superficiale și neserioase. Nu sunt indicii temeinice care să excludă orice dubiu privind vinovăția primului ministru. Când îl pui sub acuzare pe primul ministru al unei țări trebuie să prezinți probe clare, incontestabile.

Dacă nu ai astfel de probe indubitabile, fie ai comis o eroare judiciară inacceptabilă la acest nivel, fie există un substrat politic, ceea ce este mult mai grav.

Este ridicol să-l acuzi pe primul ministru de conflict de interese pentru numirile de miniștri. Primul ministru poate numi pe cine dorește, pe cine are încredere. Este prerogativa sa exclusivă. Mai mult, cabinetul Ponta a fost validat de Parlament, iar ministrul Șova a primit atunci un vot de încredere atunci, la fel ca toți ceilalți membri ai Guvernului.

De aceea suntem mai degrabă în fața unui demers care îmbracă forma unei tentative de lovitură de stat.

Constituția a prevăzut mecanisme pentru apărarea statului de drept fața unor astfel de tentative prin care un grup restrâns de persoane încearcă să schimbe Guvernul prin forță, prin alte mijloace decât cele democratice.

Ca membri ai Comisiei Juridice avem datoria să punem în mișcare acest mecanism de apărare a statului de drept și să respingem cererea procurorilor DNA.

Concluzionând, România nu trebuie dată pe mâna guvernării PDL/Băsescu!

Primul ministru Victor Ponta are datoria să rămână la conducerea guvernului. Nu trebuie să cedeze. Nu trebuie să lase țara pe mâna guvernului PDL din timpul lui Traian Băsescu.

Președintele Iohannis a anunțat deja că îl va pune prim ministru pe unul din miniștrii lui Traian Băsescu. Predoiu a contrasemnat toate deciziile Guvernului Boc privind tăierea salariilor și pensiilor, creșterea TVA și toate celelalte măsuri care au îngropat România.

Premierul nu trebuie să se gândească doar la situația sa personală. Trebuie să se gândească la România și la acest popor care a mai fost pe mâna unui guvern PDL și a avut foarte mult de suferit.

Ponta trebuie să rămână la conducerea Guvernului pentru a nu permite reîntoarcerea la conducerea României a lui Boc, Blaga, Anastase sau Blejnar.

România se află de trei ani pe creștere economică. S-au luat măsuri importante: reîntregirea salariilor, scăderea taxelor la alimente, creșterea alocațiilor pentru copii. Urmează altă măsuri foarte bune pentru populație: scăderea TVA la toate produsele, reducerea impozitelor, stimularea mediului de afaceri pentru crearea de locuri de muncă. Nu trebuie să ne întoarcem la anii de scădere economică din timpul guvernării PDL.

N.C.R.

LĂSAȚI UN MESAJ