În ultimii 4 ani, a crescut constant numărul cazurilor de copii diagnosticaţi cu întârziere mentală, copii aflaţi în evidenţa Compartimentului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Giurgiu.

Astfel, din cele 782 de cazuri de copii cu dizabilităţi aflate în evidenţa  Compartimentul de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Giurgiu,  451 cazuri (57%) reprezintă cazuri de copii diagnosticaţi cu  întârziere  mentală;  de cele mai  multe ori, acesta este asociată şi cu alte diagnostice precum tulburări hiperkinetice, nanism hipofizar, dislalie, parapareză spastică,  tetrapareză spastică, epilepsie, enurezis.

Numărul cazurilor de copii încadraţi într-un grad de handicap ca urmare a  stabilirii diagnosticului de  întârziere mentală (gravă, profundă, medie sau uşoară) a crescut constant  în ultimii 4 ani: în anul 2012 au fost înregistrate 349 cazuri, în anul următor,  425 cazuri,  ajungându-se în prezent la 451 cazuri.

Din cele 451 cazuri, 226 reprezintă copii diagnosticaţi cu întârziere mentală gravă, 111 copii au întârziere mentală medie, 91 au întârziere mentală uşoara iar 23 copii au întârziere mentală profundă.

În ceea ce priveşte vârsta  copiilor diagnosticaţi cu întârziere mentală aflaţi în evidenţa Compartimentului de  Evaluare Complexă pentru copiii cu dizabilităţi, mai mult de jumătate (239 copii) au vârsta cuprinsă între 7 şi 13 ani; 78 copii au vârsta sub 6 ani iar 134 copii au  peste 14 ani. Copiii provin atât din mediul urban (43%) cât şi din mediul rural (57%).

Părinţii care depistează  manifestări la copiii lor care pot duce la suspiciunea că aceştia ar putea avea o întârziere mentală, manifestări precum întârzieri în achiziţionarea limbajului,  întârzieri în dezvoltarea neuro-psihomotorie în anumite etape de vârstă (copilul nu stă în şezut, nu merge la vârsta la care este normal, nu urmăreşte cu privirea obiecte sau persoane, nu reacţionează la sunete), trebuie să  se  adreseze  medicului  de familie care, dacă va considera că situaţia o impune, va da o trimitere către un medic specialist de psihiatrie  infantilă.

Scrisoarea medicală a acestuia şi evaluarea psihologică efectuată de psihologul spitalului unde copilul a fost investigat se pot depune de părinte sau reprezentatul legal al copilului  la Compartimentul de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi iar decizia de încadrare într-un grad de handicap este dată de Comisia pentru Protecţia Copilului,  după ce la dosarul copilului sunt depuse şi alte documente precum acte de stare civilă şi ancheta socială efectuată la domiciliul copilului.

Copiii încadraţi într-un grad de handicap primesc alocaţia de stat dublă (84 de lei). În funcţie de gradul de handicap, copiii beneficiază  de buget complementar  cuprins intre 39-106 lei lunar iar copiii  incadraţi în gradul de handicap grav  beneficiază şi de plata unui asistent personal (de regulă, unul dintre părinţi), în valoare de 724 lei lunar.

Denisa Cristescu,  Comp. Relaţii cu MassMedia

sursa foto: opiniagiurgiu.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.