Marţi, 15 ianuarie, se împlinesc 163 de ani de la naşterea marelui poet Mihai Eminescu. În toate oraşele din România autorităţile au organizat festivităţi pentru a sărbători ziua de naştere a marelui poet, proclamată de altfel Ziua Culturii Naţionale. După aproape două secole, textele publicistului Mihai Eminescu rămân încă actuale. Iată câteva fragmente preluate din articolele publicate în Timpul care demonstrează acest lucru.

Mita e-n stare să pătrunză orişiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii” (Mihai Eminescu, Domnul Simeon Mihălescu publică…, Timpul, 18 aprilie 1879, în Opere, vol. X, pag. 223)

„Astfel, statul român nu mai este un produs al geniului rasei române, ci un text franţuzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l înţelege” (De câte ori «Românul» era în opoziţie…, Timpul, 14 august 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 168

„Constituţia noastră, punând greutatea pe o clasă de mijloc, parte străină, parte neexistentă, a dat loc la o declasare generală din cele mai dezastruase” (Influenţa austriacă asupra românilor din Principate,
Convorbiri literare, 1 august 1876, în Opere, vol. IX, pag. 173)

„Oameni care au comis crime grave rămân somităţi, se plimbă pe strade, ocupă funcţiuni înalte,
în loc de a-şi petrece viaţa la puşcărie” («Românul» în ajunul alegerilor…, Timpul, 3 mai 1879, în Opere, vol. X, pag. 229)

„Ne mulţumim dacă actele guvernanţilor de azi nu sunt de-a dreptul de înaltă trădare, abstracţie făcând de toate celelalte defecte ale lor, precum mărginirea intelectuală, slăbiciunea de caracter, lipsa unui adevărat şi autentic sentiment patriotic” (Nu încape îndoială…, Timpul, 8 august 1880, în Opere, vol. XI, pag. 291)

„Pretutindeni, în administraţie, în finanţe, în universităţi, la Academie, în corpurile de selfgovernment, pe
jeţurile de miniştri, nu întâlnim, în mare majoritate, decât, iarăşi şi iarăşi, acele fatale fizionomii nespecializate, aceeaşi protoplasmă de postulanţi, de reputaţii uzurpate, care se grămădeşte înainte în toate şi care tratează c-o egală suficienţă toate ramurile administraţiei publice” (E clar că un stat…, Timpul, 12 noiembrie 1880, în Opere, vol. XI, pag. 400)

La noi mizeria e produsă, în mod artificial, prin introducerea unei organizaţii şi a unor legi străine, nepotrivite cu
stadiul de dezvoltare economică a ţării, organizaţie care costă prea scump şi nu produce nimic”. (Fraţii Nădejde…Timpul, 18 iunie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 212).

Poporul a pierdut de mult încrederea că lucrurile se pot schimba în bine şi, cu acel fatalism al raselor nefericite, duce nepăsător greul unei vieţi fără bucurie şi fără tihnă” (…La propunerea noastră…, Timpul, 31 august 1878, în Opere, vol. X, pag. 104)

Statul a devenit, din partea unei societăţi de esploatare, obiectul unei spoliaţiuni continue şi aceşti oameni nu urcă scările ierarhiei sociale prin muncă şi merit, ci prin abuzul culpabil al puterii politice, câştigate prin frustrarea statului cu sume însemnate. Aceşti dezmoşteniţi, departe de-a-şi câştiga o moştenire proprie pe Pământ pe singura cale a muncii onorabile, fură moştenirea altora, alterează mersul natural al societăţii, se substituie, prin vicleşug şi apucături, meritului adevărat al muncii adevărate, sunt o reeditare, în formă politică, a hoţilor de codru, instituind codri guvernamentali şi parlamentari” (Ni se pare că vorbim…, Timpul, 17 august 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 172)â

„Răul esenţial care ameninţă vitalitatea poporului nostru este demagogia” (Pseudo-Românul ne cere…, Timpul, 16 mai 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 119)

Voim şi sperăm o reacţie socială şi economică determinată de rămăşiţele puterilor vii ale poporului, care, dacă nu e preursit să piară, trebuie să-şi vină în fire şi să vadă unde l-a dus direcţia liberală. Prin reacţie nu înţelegem o întoarcere la un sistem feudal, ce nici n-a existat cândva în ţara noastră, ci o mişcare de îndreptare a vieţii noastre publice, o mişcare al cărei punct de vedere să fie ideea de stat şi de naţionalitate, sacrificate până astăzi,  sistematic, principiilor abstracte de liberalism american şi de umanitarism cosmopolit. O asemenea mişcare ar pune stavile speculei de principii liberale şi umanitare, ar descărca bugetul statului de cifrele enorme ale sinecurilor «patriotice» şi ar condamna, astfel, pe mulţi «patrioţi» subliniaţi (marcanţi n.n.) la o muncă onestă dar grea; ar apăra treptele înalte ale vieţii publice de năvala nulităţilor netrebnice şi triviale, garantând meritului adevărat vaza ce i se cuvine; ar tinde la restabilirea respectului şi autorităţii şi ar da, astfel, guvernului mijloacele, şi morale şi economice, pentru a cârmui bine dezvoltarea normală a puterilor acestui popor. Nu e dar vorba de reacţiune prin răsturnare”. («Românul» a contractat năravul…, Timpul, 29 iulie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 267)

„Înmulţirea claselor consumatoare şi scăderea claselor productive, iată răul organic, în contra căruia o organizare bună trebuie să găsească remedii”. (După cum se poate prevedea…, Timpul, 2 octombrie 1879, în Opere, vol. X, pag. 323)

„Prin legi practice trebuie să [li] se creeze oamenilor condiţiile unei munci cu spor şi putere de înflorire”(După cum se poate prevedea…, Timpul, 2 octombrie 1879, în Opere, vol. X, pag. 323)

Fragmentele au fost preluate din Radu Mihai CRIŞAN, EMINESCU INTERZIS-GÂNDIREA POLITICĂ, Criterion Publishing, Bucureşti, 2008.

15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale

În acest an, pentru a treia oară, de ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, va fi sărbătorită Ziua Culturii Naţionale. Cu această ocazie, instituţii de cultură din România organizează o serie de evenimente, în timp ce serviciile publice de radio şi televiziune difuzează programe speciale, potrivit Legii 238/2010, prin care data de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naţionale.

Astfel, Ziua Culturii Române va fi sărbătorită de Ministerul Culturii, marţi, începând cu ora 18.30, la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) din Bucureşti.

Programul evenimentului include vizitarea expoziţiilor „Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti 1830-1930” şi „Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului”, dar şi un recital susţinut de violonistul Alexandru Tomescu.

În deschiderea manifestării organizate de Ministerul Culturii vor lua cuvântul Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, Daniel Barbu, ministrul Culturii, şi Roxana Theodorescu, directorul general al MNAR.

Evenimentul, la care sunt invitaţi să participe membrii Casei Regale a României, ai Guvernului României, ai comisiilor de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, directori ai instituţiilor culturale şi conducătorii uniunilor de creaţie, se va încheia cu o recepţie oferită de ministrul Culturii.

Ziua Culturii Naţionale va fi marcată şi la sediul Academiei Române. Astfel, o sesiune dedicată „Zilei lui Mihai Eminescu – Ziua Culturii Naţionale”, care va include şi un recital susţinut de actorul Dorel Vişan, va fi organizată, marţi, de la ora 11.00, în Aula Academiei Române. Evenimentul este organizat de Secţia de Filologie şi Literatură şi Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie.

La eveniment vor participa academicienii Ionel Haiduc (preşedintele Academiei Române), Dan Berindei (vicepreşedinte al Academiei Române), Dinu C. Giurescu, Nicolae Breban, Ion Aurel Pop, Mihai Cimpoi şi Eugen Simion. În cadrul evenimentului, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, al cărei preşedinte este Eugen Simion, va prezenta operele fundamentale apărute în anul 2012 şi va acorda premiile fundaţiei.

În încheierea evenimentului de la Academia Română, actorul Dorel Vişan va susţine un recital din poezia lui Eminescu.

Totodată, Filarmonica „George Enescu” din Bucureşti va marca Ziua Culturii Române printr-un recital vocal susţinut marţi, între orele 19.00 – 20.00, la Ateneul Român, de sopranele Iuliana Dima, Oana Neagoe şi Alexandra Tărniceru şi tenorul Andrei Pleşca, care vor fi acompaniaţi la pian de Inna Oncescu. Evenimentul face parte şi din „Stagiunea de marţi seara”, un program tradiţional al Filarmonicii „George Enescu”.

„Ne-am propus să readucem în atenţia publicului meloman repertoriul cameral în interpretări de referinţă semnate de tineri muzicieni care au fost deja confirmaţi valoric atât în ţară, cât şi în străinătate. I-am ales dintre tinerii plecaţi la studii în străinătate, dintre cei care au obţinut deja premii internaţionale, dar nu i-am ocolit nici pe cei care şi-au început promiţător cariera la academiile de muzică din ţară. Ne-am bucurat mult că, în acest an, ziua de 15 a căzut într-o zi de marţi astfel încât, fără efort, să putem pune simbolic nu numai acest concert, ci întreg proiectul sub semnul omagiului culturii române în general şi al şcolii muzicale româneşti în special”, potrivit unui comunicat al Filarmonicii „George Enescu”.

Ziua Culturii Naţionale este sărbătorită şi de Institutul Cultural Român din Bucureşti şi de filialele sale din străinătate.

Astfel, Institutul Cultural Român de la Bucureşti celebrează Ziua Culturii Române, marţi, de la ora 18.00, prin intermediul evenimentului „Gala Tinerilor Scriitori”, în cadrul căruia va fi decernat premiul pentru cartea de poezie a anului 2012 şi vor fi desemnaţi Tânărul Poet, Tânărul Prozator şi Tânărul Critic literar ai anului 2012. Evenimentul „Gala Tinerilor Scriitori” va fi transmis în direct pe Radio România Cultural.

Câştigătorul premiului pentru cartea de poezie a anului 2012 este Liviu Ioan Stoiciu, pentru volumul „Substanţe interzise”, Editura Tracus Arte. Acesta a fost desemnat câştigător de un juriu compus din critici literari: academicianul Eugen Simion, Daniel Cristea-Enache, Paul Cernat şi Bogdan Creţu. Premiul, în valoare de 3.000 de lei, va fi oferit de Institutul Cultural Român, reprezentat de scriitorul Horia Gârbea, vicepreşedintele ICR.

Gala va include şi un moment de muzică şi poezie, cu actriţa Ioana Crăciunescu, flautistul Ionuţ Bogdan Ştefănescu şi pianistul Mircea Tiberian. Moderatorul şi iniţiatorul evenimentului este scriitorul Dan Mircea Cipariu.

Pe de altă parte, la Berlin, Ziua Naţională a Culturii va fi serbată cu o seară de poezie susţinută de actorul Dan Nuţu şi actriţa Anna Schumacher. În cadrul evenimentului vor fi citite poezii de Mihai Eminescu, Lucian Blaga şi George Bacovia, în prezenţa scriitorului şi traducătorului Hans Bergel.

Institutul Cultural Român din Bruxelles prezintă de Ziua Culturii Naţionale documentarul Vaninei Vignal „După tăcere”(2012). Coproducţia franco-română, filmată în limba română, face parte din trilogia românească a Vaninei Vignal, începută cu „Stella” (2007) şi programată a se încheia cu un al treilea film despre elita românească persecutată de regimul comunist după 1948. Coproducător al filmului este Cristian Mungiu.

Cu acelaşi prilej, ICR Viena organizează un salon literar, cu sprijinul Editurii Polirom, al librăriei Kuppitsch şi al Asociaţiei Die2. Vizitatorii se vor putea delecta în sălile de lectură special amenajate cu peste 150 de titluri din literatura română contemporană. De asemenea, vor putea fi achiziţionate cărţi la preţuri speciale, organizatorii oferind oaspeţilor cafea şi ceai, într-o atmosferă de cafenea literară. Cunoscuta actriţă vieneză Mercedes Echerer îşi va prezenta cel mai recent proiect dedicat culturii spaţiului dunărean, iar tânărul muzician Cristian Ruscior va susţine la finalul serii un scurt recital de vioară.

ICR Lisabona celebrează online Ziua Culturii Române. Astfel, începând cu data de 15 ianuarie şi până la sfârşitul lunii, sub titlul „15 ianuarie Ziua Culturii Române” se vor posta zilnic pe pagina de Facebook a ICR Lisabona (http://www.facebook.com/icrlisboa) poezii şi fragmente de proză din literatura română traduse în limba portugheză, poezie românească recitată, documentare despre România şi despre personalităţi româneşti. Propunerile literare se vor face în dorinţa de a încuraja achiziţionarea traducerilor din literatura română disponibile în librăriile portugheze. Fiecare post de pe Facebook va preciza de unde se poate achiziţiona respectivul volumul. De asemenea, marţi, ICR Lisabona va lansa un concurs dedicat traducătorilor profesionişti şi amatori, fără categorie de vârstă şi naţionalitate: traducerea în portugheză a primelor trei strofe din poezia „Floare albastră”, de Mihai Eminescu. Cea mai bună traducere va fi anunţată pe 31 ianuarie, premiul constând în două titluri din literatura română traduse în portugheză.

Ziua Culturii Române şi împlinirea a 163 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu vor fi sărbătorite la ICR Praga de traducătorii poeziei eminesciene din limba română în cehă şi slovacă şi profesori universitari. Aceştia vor readuce în prim-plan opera poetică de factură romantică a lui Mihai Eminescu şi vor trece în revistă legăturile dintre Mihai Eminescu şi Cehia şi Slovacia.

Pentru a marca Ziua Culturii Naţionale, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, în colaborare cu Ambasada României în Republica Moldova, organizează conferinţa „Medieval şi modern în Cultura Română”, ce se va desfăşura sub forma unui dialog dintre istoricul Andrei Eşanu, membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi membru de onoare al Academiei Române, şi istoricul Petre Guran, directorul ICR Chişinău.

Pe de altă parte, Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România va organiza un eveniment dedicat lui Mihai Eminescu. Astfel, marţi, de la ora 12.00, la sediul filialei, actriţa Ileana Negru va susţine un „Moment Eminescu”, care va fi urmat de lansarea a şase nume noi în „Colecţia de debut Biblioteca Tânărului scriitor”: Alina Bako, Adela Dinu, Olesea Ciobanu, Marian Horvat, Tatiana Oltean şi Cristina Vidruţiu.

În perioada 15 – 31 ianuarie, şi la Biblioteca Naţională a României (BNR) din Bucureşti va fi organizat un eveniment dedicat poetului naţional. Astfel, la BNR va fi deschisă expoziţia omagială „Eminescu – carte-obiect”, propusă de Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Curatorul expoziţiei este Daniela Frumuşeanu, de la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, Facultatea de Arte Decorative şi Design. În cadrul expoziţiei vor expune artiştii: Rodica Ailincăi, Vlad Basarab, Marcel Bunea, Daniela Constantin, Vioara Dinu Popescu, Şerbana Drăgotescu, Suzana Fântânaru, Cătălina Florescu, Daniela Frumuşeanu, Miruna Haşegan, Anca Alexandra Higiu, Georgeta Hlihor, Alexandra Andreea Ionaşcu, Andreea Gabriela Ionescu, Constantin Ovidiu Ionescu, Carmen Iordache, Ileana Dana Marinescu, Alexandru Ioan Mărginean, Lucian Muntean, Alexandra Neacşu, Lisandru Neamţu, Vasile Pop Negreşteanu, Cristina Gloria Oprişa, Letiţia Oprişan, Ioana Liana Popa, Adriana Popa Canija, Cristiana Maria Purdescu, Marin Răducu, Doina Reghiş Ionescu, Ana Maria Rugescu, Adina Sztrharszky, Valeriu Şuşnea, Alina Vodă.

Vernisajul expoziţiei va avea loc marţi, de la ora 17.00. Momentul va fi completat de participarea Simonei Codreanu (pian) şi a Mihaelei Roxana Zavodnik (soprană), cu un program de lied-uri româneşti, precum şi printr-un recital de poezie susţinut de actorul Axel Moustache.

Un alt eveniment dedicat Zilei Culturale Naţionale, intitulat „Lirica eminesciană – sursă perpetuă de inspiraţie în arta plastică”, va avea loc, în perioada 14 – 17 ianuarie, în rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR). Manifestarea a început luni, la ora 14.00, fiind organizată de Ministerul Culturii, MNLR şi Asociaţia RoBizArt.

În cadrul evenimentului, sculptorul Ioan Ladea şi pictorii Mihai Cârstea, Dan Munteanu, Nelu Predoi, Trifan Sorin Ienulescu şi Răzvan Paul Mihăescu îşi vor prezenta lucrările inspirate de poetul naţional, în încercarea de a omagia opera acestuia şi de a aduce în faţa publicului dialogul intercultural cu multiplele lui posibilităţi, atât literare, cât şi plastice. Artiştii vor să pună în evidenţă faptul că universalitatea tematicilor abordate trece dincolo de mijloacele de exprimare artistică, dar şi de timp şi spaţiu.

Totodată, în cadrul aceluiaşi eveniment cultural, bibliofilul Ion C. Rogojan va pune la dispoziţia vizitatorilor mai multe cărţi rare, manuscrise, tablouri, litografii şi obiecte legate de marele poet român şi de epoca în care acesta a trăit şi creat.

De asemenea, pe 16 ianuarie, începând cu ora 18.00, va avea loc un simpozion dedicate importanţei operei lui Mihai Eminescu în literatura română. Cu acest prilej vor lua cuvântul criticul şi istoricul literar Lucian Chişu, director al MNLR, Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Filateliei, şi profesorul universitar Silviu Angelescu. În continuarea evenimentului, elevi ai Liceului Teoretic „Benjamin Franklin” din Bucureşti vor susţine un recital de poezie.

Pe de altă parte, marţi, de la ora 17.30, Editura Cununi de stele şi Librăria Mihai Eminescu din Bucureşti invită publicul la evenimentul „Eminescu, primul traducător român din sanscrită”, dedicat memoriei poetului naţional şi primei traducătoare a poeziei eminesciene în Asia, Amita Bhose. În urmă cu 130 de ani, Mihai Eminescu scria „Luceafărul”. O indiancă, Amita Bhose, avea să-l traducă în 1969, pentru concetăţenii ei. Stabilită în România din 1971, Amita Bhose avea să-şi dedice toată viaţa cercetării operei eminesciene şi creării unei punţi de legătură între cultura română şi cea indiană.

Tot pentru a marca Ziua Culturii Naţionale, TVR 1 şi TVR 2 vor difuza, în perioada 14 – 20 ianuarie, emisiuni dedicate vieţii şi operei lui Mihai Eminescu. Între acestea se numără documentarul „Ipoteşti, casa poetului”, realizat de Lucia Hossu Longin, o producţie TVR Cinema. Filmul este o invitaţie în Ţara de Sus a Moldovei, la „Memorialul Eminescu” de la Ipoteşti. Creatorii ansamblului muzeal au ales ca Ipoteştii să nu fie doar un loc al memoriei înţepenite în timp, ci un pretext de a-l arăta lumii pe marele poet, în lumina proaspătă a începutului de mileniu.

Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889) a fost unul dintre cei mai importanţi poeţi şi prozatori români, fiind considerat poetul naţional. Începând din 2011, pe 15 ianuarie, de ziua poetului Mihai Eminescu, este sărbătorită Ziua Culturii Naţionale, în urma unei legi promulgate în decembrie 2010. Potrivit demersului legislativ, pe 15 ianuarie, autorităţile vor sprijini material şi financiar organizarea de manifestări cultural-artistice, iar Ministerul Culturii va elabora un ghid al acestora. Totodată, societăţile române de televiziune şi radiodifuziune trebuie să realizeze şi să includă în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/testamentul-politic-al-lui-eminescu-mita-e-n-stare-sa-patrunza-orisiunde-in-tara-aceasta_1090595.html#ixzz2I1I2asNd