S-a născut la Botoşani la 15 ianuarie 1850. Al şaptelea din cei 11 copii ai căminarului Gheorge Eminovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei şi al Ralucăi Eminovici, născută Juraşcu, fiică de stolnic din Joldeşti. Mihai Eminescu…

Marele nostru poet despre care s-a scris şi se scrie încă atât de mult încât poate potrivită i-ar fi tăcuta recunoştinţă a necuvintelor.

Dar, pentru că întotdeauna este loc de readucere “în actualitate” a marilor personalităţi, nu putem trece peste un aspect poate oarecum uitat al marelui poet: erotism strălucitor şi tumultuos! “Dar ea urma iară să plece la ţară, şi el se topea din picioare, căci bogăţiile ei trupeşti erau într-adevăr admirabile.

Având cunoştinţa acestor bogăţii, ea purta o rochie neagră de tul subţire, care lăsa să se întrevadă nişte sâni de albeaţa marmurei, plini şi rotunzi, şi braţele rotunde şi pline se vedeau până la subsuori. În sfârşit într-o zi, înainte de-a pleca, el o zăvorî într- o odăiţă, o ridică în braţe, o aşeză pe o măsuţă înaltă de noapte îi desfăcu cu putere picioarele unul de altul şi se-ntâmplă păcatul de două ori”.

Cele mai “nepereche”

Frazele, “rotunjimea” lor, sunt chiar ale poetului nepereche: fragmentul citat face parte din proză scurtă “Amalia”. „Noaptea fetiţa dormea la pământ atunci ea intra numa-n cămaşă în odaia lui şi sau pe jos, sau de-a-n picioarele el se-mbăta de frumuseţile ei. A-i cuprinde şalele, a ţine mâna la acele rotunzimi perfecte şi pline era deja o fericire nemaipomenită, nouă încă, apoi ea mai era şi ruşinoasă, încât actul amorului o făcea să tremure, să ţipe, să leşine, ceea ce-i adăuga şi mai mult fericirea”…

“Stilul” erotic prezent în literatura lui Eminescu a fost observat şi lăudat de-a lungul timpului de critica literară, vorbindu-se despre faptul că reprezintă “un erotism spiritualizat”, de talia literară a marilor scriitori ai lumii.

„Abia acum băgă de seamă că ea era goală…o cuprinse tare, o lipi de corpul lui…îşi închise ochii şi-i sfărmă parcă buzele în sărutări. Se-năduşea sărutând-o, simţirele- i piereau, parcă nu mai gândi nimic” (din “Moartea Cezarei”)…Acestea nu sunt singurele exemple. Dar sunt unele dintre cele mai…”nepereche” din opera marelui poet.

Citiţi mai mult: “O făcea să tremure, să ţipe, să leşine”. EROTICUL Eminescu – Panorama > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/o-facea-sa-tremure-sa-tipe-sa-lesine-eroticul-eminescu-1019367.html#ixzz2I1HeeyLA
EVZ.ro