Cercetătorii de la NASA sunt cu ochii pe robotul Curiosity, care ar trebui să ajungă, luni, pe Marte, de unde ar trebui să culeagă dovezi ale existenţei – în prezent sau în trecut – vieţii pe această planetă.

Curiosity ar trebui să ajungă pe Planeta Roşie la ora 5.31 GMT, la finalul unei călătorii de peste opt luni. Aventura lui Curiosity i-a costat pe cei de la Agenţia Spaţială Americană 2,5 miliarde de dolari.

Sâmbătă, echipajul care se ocupă de această călătorie a dat o prognoză bună pentru condiţiile în mometul aterizării lui Curiosity. „Marte este bună cu noi. Cred că o să avem condiţii bune la aterizare”, a declarat Ashwin Vasavada, unul dintre oamenii de ştiinţă care se ocupă cu această călătorie. Potrivit acestuia, o furtună recentă de praf tocmai s-a potolit, lăsând loc „unui nor de nisip care nu poate face rău”.

Lansat pe 26 noiembrie 2011, de la baza spaţială Cape Canaveral din Florida, Curiosity, dispozitivul de explorare spaţială cel mai greu (900 kilograme) şi cel mai sofisticat trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, va atinge solul marţian pe 6 august, în jurul orei 05.31 GMT, în apropiere de muntele Sharp, care are o altitudine de peste 5.000 de metri, în craterul Gale, după ce a parcurs o distanţă de 570 de milioane de kilometri.

Pentru a reuşi o coborâre atât de precisă în interiorul craterului, vehiculul care transportă robotul Curiosity va pluti ca un planor în atmosfera înaltă marţiană, în loc să plonjeze spre sol.

Potrivit coordonatorilor misiunii, spre deosebire de sondele spaţiale precedente, Curiosity este prea greu pentru ca impactul cu solul să poată fi amortizat cu ajutorul unor saci cu aer.

Inginerii de la NASA şi cei de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) din Pasadena au conceput un fel de „macara” echipată cu rachete cu propulsie inversată care vor porni în ultimele secunde ale coborârii, cu scopul de a depune cu delicateţe pe suprafaţa marţiană uriaşul robot de mărimea unei maşini.

Înainte de aceste ultime momente ale coborârii, frânat de o paraşută uriaşă, vehiculul spaţial va trece printr-o perioadă de şapte minute critice, în timpul cărora viteza lui va trece de la 21.243 de kilometri/oră la 2,74 kilometri/oră.

Aceste şapte minute reprezintă partea cea mai delicată din întreaga misiune, a explicat Pete Theisinger, cercetător la JPL.

„Ne pregătim de câţiva ani pentru o sosire reuşită a lui Curiosity şi totul pare să se prezinte în condiţii bune”, a adăugat Dave Lavery, coordonatorul misiunii de la centrul NASA din Washington. „Însă intrarea în atmosfera marţiană şi coborârea pe planeta roşie includ întotdeauna riscuri, iar din acest punct de vedere succesul nu este garantat”, a avertizat el. Din punct de vedere statistic, rata de reuşită este mai mică de 40%.

După ce robotul Curiosity va ajunge pe Marte, oamenii de ştiinţă vor fi nevoiţi să aştepte 14 minute pentru a avea confirmarea – acesta este intervalul de timp necesar pentru ca semnalul să ajungă pe Terra.

Totuşi, savanţii americani au precizat că această manevră ar putea să dureze mult mai mult, în funcţie de locul în care sonda va coborî, iar acel interval de confirmare ar putea fi prelungit cu „mai multe minute sau chiar ore, sau poate chiar cu o zi sau două”, a spus Dave Lavery.

Cele trei sonde aflate pe orbita lui Marte, două americane (Mars Reconnaissance Orbiter şi Mars Odyssey) şi una europeană (Mars Express), se vor poziţiona pentru a intercepta transmisiunile radio emise de Curiosity cu ocazia coborârii în atmosfera marţiană.

Un braţ al robotului, realizat din teflon, va preleva eşantioane din solul marţian. Aceste eşantioane vor fi transferate în interiorul robotului pentru ca instrumentele de la bordul său să analizeze şi să identifice compuşii minerali şi chimici. Însă mici fragmente de teflon ar putea să se amestece cu eşantioanele de roci marţiene, riscând astfel să falsifice rezultatele analizelor.

„Teflonul ar putea să complice, dar nu să împiedice, analiza carbonului conţinut în roci, ce va fi făcută de unul dintre cele zece instrumente aflate la bordul lui Curiosity”, a precizat John Grotzinger, de la California Institute Technology. „Prezenţa compuşilor de carbon organic într-un mediu este o condiţie-cheie pentru viaţă”, a explicat acelaşi cercetător.

Curiosity, care cântăreşte 900 de kilograme, este de două ori mai lung şi de cinci ori mai greu decât precedenţii roboţi trimişi pe Marte, Spirit şi Opportunity, şi este echipat cu 10 instrumente ştiinţifice. Robotul este echipat cu un catarg pe care sunt instalate camere de înaltă definiţie şi un dispozitiv cu laser care îi permite să analizeze ţintele aflate la o distanţă de până la şapte metri.

Robotul Curiosity, montat pe şase roţi şi alimentat de un generator nuclear, posedă şi un braţ articulat lung de 2,1 metri, capabil să foreze până la şase centimetri în interiorul rocilor – o premieră pentru misiunile de pe Marte. Eşantioanele recoltate vor fi înmagazinate într-unul dintre cele două laboratoare din interiorul robotului, unde vor fi analizate.

Alte instrumente vor monitoriza mediul înconjurător, pentru a detecta în special metanul, adeseori asociat cu prezenţa vieţii pe Terra, dar care a fost deja găsit şi pe Marte în anumite anotimpuri, de o sondă americană ce a fost plasată pe orbita marţiană.

Curiosity va măsura şi radiaţiile care pot să afecteze viitoarele misiuni spre Marte, ce vor avea echipaj uman la bord. Robotul dispune şi de o staţie meteo.