La 23 ianuarie 1832 Departamentul Dvorniciei din Lăuntru a dat ordin lui Iancu Manu, otcârmuitorul judeţului Vlaşca, de o organiza un mezat pentru vinderea unei mori cu cai din acest judeţ, document păstrat în original la Biroul Judeţean Giurgiu al Arhivelor Naţionale în care se precizeau următoarele: Potrivit cu cercetaria Vremelniceştii Dăspărţiri din otnoşăniia cu nr. 53 atingătoare de vânzaria morii de cai dintr-acel judeţ, Vorniciia scrie Dumitale: îndată după primiria aceştia să faci de iznoavă mezat în presusviia Otcârmuirii şi de preţul ce va ieşi mai folositor pentru Hazna la al 3–lia strigare, să înştiinţezi Vorniciia, arătând şi asupra cui au rămas, ca să să dia cuviincioasa dezlegare.

În acest context la 6 februarie 1832 Iancu Manu a trimis Poliţiei oraşului Giurgiu ordinul de a publica în tot oraşul organizarea licitaţiei pentru aciastă moară, din ordin aflând că moara se afla la Frasinu: Fiind că Cinstita Mare Dvornicie prin porunca cu nr.10 cere a se vinde prin mezat o moară de cai ce să află clădită la satu Frasinu din vremia când să afla lagăru la Daia, de aceia să scrie Dumitale ca numai de cât să publicuieşti în tot coprinsul oraşului vânzaria aceştii mori şi că are a să face mezatul în presusviia Otcârmuirii luni la opt ale aceştiia cia întâi strigare, cia de al 2-lia miercuri la 10 şi cia de a 3-lia sâmbătă la 13.

La 1 septembrie 1833 acelaşi departament autoriza vinderea morii către petre Serghie, dar nu cu 300 de lei cum dorea acesta, ci cu 350 de lei, cu precizarea că acum moara era localizată la Daia şi nu la Frasinu: Neguţătoru din oraşu Giurgiu Petre Serghie prin jalba sa către acest Departament s-au arătat doritor ca să cumpere moara de cai ce să află într-acel judeţ clădită la Daia în vremia campaniei ruseşti dând pentru a sa cumpărătoare lei 300. Fiind că însă că din raportul acei Otcârmuiri către Vistierie să vede că tot acel neguţător Petre Serghie au dat pentru cumpărătoaria acei mori lei 350 ţi să scrie că dacă pentru cumpărătoaria ei nu s-au găsit alţi muşterii ca să dia preţ mai folositor, atunci Otcârmuiria o va da acestui neguţător Petre Serghie, însă cu preţu ce au dat atuncia, adică lei 350. Şi luând banii în monedă primită Visterii îi va trimite îndată către acest Departament (pe 13 septembrie au fost trimiţi la Vistierie 11 galbeni împărăteşti reprezentând 146 lei şi 20 bani, 1 şfanţ reprezentând 2 lei şi 10 bani 1 leu şi 10 parale în parale).

Anterior acestei date, în ziua de 7 martie 1833 subotcârmuitorul plăşii Marginea raporta lui Iancu Manu situaţia în care se găsea moara de cai de la „Frasinu”: La porunca Cinstitei Otcârmuiri cu nr. 245 ce mi s-au trimis spre răspuns la raportul de supt nr. 21, în pricina morii de cai de la satu Frasinu rămasă din vremia armii, cu plecat răspunz că după mergerea-mi însu-mi acolo, aducând pă satu Dăiţa şi Frasinu am făcut foae de toate lucrurile cherestelile morii, atât cele ce sunt lipsă cât şi cele ce sunt în fiinţă. Şi pentru cele ce lipsesc am îndatorat pă satu Dăiţa şi Frasinu ca să le pue la loc, iar pă acelia care au mai rămas am dat poruncă satului Frasinu ca să le care la sat pentru că de a să mai încheia moara la loc nu este putinţă, cu precizarea că o mare parte din lemnăria morii s-a distrus din cauza zăpezii foarte mari, urmând ca juraţii satului  să le aibă în paza lor că iar când să vor cere să le dia pă toate înapoi, pentru ca în final să se precizeze: dar pentru lemnele ce s-au furat de către unii alţi, bine ar fi să să hotăriască un ce ca să le plătiască în bani fiind că rumânii numai au de unde să le pună la loc. Şi după cum va bine va voi Cinstita Otcârmuire va da hotărâria şi spre ştiinţa Cinstitei Otcârmuiri iată alăturai şi foae de toate lemnele ce sunt în fiinţă cât şi de cele ce lipsesc.

Peste şase zile Iancu Manu transmitea: ţi se scrie ca să îndatorezi pe aceia de către care s-au luat a-i cumpăra din târg şi a le pune la loc lângă celelalte a sta în păstrare negreşit.

 

Cons. sup. Damian Ancu