Anul 1836 a fost pentru poliţia din Giurgiu destul de greu, deoarece în oraş au izbucnit puternice incendii care au provocat mari pagube materiale, cu atât mai mult cu cât oraşul avea locuinţe construite în majoritate din lemn. Ca urmare, la 24 ianuarie 1836, ocârmuitorul judeţului Vlaşca ordona şefului poliţiei să ia măsura „ca nişte asemenia coşuri de nuele ce vor mai fi şi la celelalte case să se strice şi să se prefacă din zid spre a nu să mai întâmpla asemenia rău”, document pe care se pune rezoluţia: „epistaţii de mahalale să facă  catagrafie de toate coşurile ce să va găsi precum zice în poruncă şi să mi să arate în scris”.

Această măsură nu a fost aplicată de locuitori, ceea ce a determinat izbucnirea unui nou incendiu, în noaptea de 20/21 martie, „pe la cinci ceasuri şi jumătate turceşti”, incendiu cercetat de poliţie care „au dovedit că aprinderea pomenitului foc s-au aprins dintr-un mangal din prăvălia unui Constandin Emanoil băcanu arzând cinci prăvălii, o casă, două grajduri…” şi mai multe băcănii şi cârciumi, numărul total fiind de 13. În raportul poliţiei din 25 martie se arată că „am şi dat de ştire prin publicaţie tuturor orăşenilor că fieştecare să-şi facă acum fără zăbavă cange şi topoară precum şi putină cu apă, îndatorându-i a face şi la cinci prăvălii câte o scară, avându-le joi la 26 ale următorului martie toate gata… ca după vizitaria ce este a să face de către Cinstita Ocârmuire să le găsească în fiinţă, fără a fi vreunul care să nu aibă din cele ce li s-au poruncit mai sus”.

Damian Ancu