30 mai 1958. Direcţia de Control şi Orientare din Administraţia Locală de Stat a înaintat, Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Regiunii Bucureşti, cu adresa nr. 954/1080, un material informativ referitor la unele infracţiuni constate la nivel de ţară, material pe care „vă rugăm să-l citiţi şi să luaţi măsurile corespunzătoare”, cu precizarea că acest material nu trebuia să fie multiplicat. Acest document, întocmit la Cabinetul Ministrului din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, înregistrat sub nr. C.1033 din 28 mai 1958 şi semnat de generalul colonel Alexandru Drăghici,  se păstrează în copie la Biroul Judeţean Giurgiu al Arhivelor Naţionale, cu precizarea că a fost înaintat lui Chivu Stoica, preşedintelui Consiliului de Miniştri ai Republicii Populare Române.

Ca  urmare a politicii partidului şi guvernului R.P.R., îndreptată în direcţia  îmbunătăţirii  nivelului de trai şi cultural al oamenilor muncii, în multe comune se execută lucrări de electrificare şi de introducerea gazului metan pentru nevoi casnice.

Aceste măsuri însă, în ultimul timp, au  început să  fie speculate de elemente infractoare şi  afaceriste.

Din studiul făcut de organele noastre se constată că infractorii au asaltat regiunile unde electrificarea şi  introducerea gazului metan se desfăşoară pe o scară  largă. Aceşti infractori, în marea lor majoritate, sunt persoane fără ocupaţie, care la adăpostul unor firme  de mic  meseriaş şi uzând  de titlul fals de inginer, au înşelat buna  credinţă a unor tovarăşi din sfaturile populare sau chiar în înţelegere cu  funcţionarii necinstiţi de la sfaturi populare, au reuşit să ia în  antrepriză majoritatea lucrărilor de acest gen în mediul  sătesc, cu toate că sunt lipsiţi de specialitatea necesară şi  fără să dispună de capital.

Elementele care se îndeletnicesc cu astfel de  infracţiuni nu sunt simpli infractori de rând, ci în marea lor majoritate sunt organizatori ai furturilor şi delapidărilor din  sectorul de stat.

Analizând  modul cum au activat grupele de infractori cercetate de Direcţia miliţiei economice  în anii 1957 – 1958, se constată că infractorii, în scopul de a-şi însuşi  sume cât mai mari  de bani, au recurs la cele mai ingenioase metode de comitere a infracţiunilor, din care redăm următoarele:

Încheierea contractelor şi obţinerea delegaţiilor

Prin relaţiile ce le au cu unii funcţionari  din organele centrale şi locale,  antreprenorii particulari identifică satele unde cetăţenii, prin comitetele de iniţiativă  alese de ei, au strâns sume  de bani prin contribuţii directe şi fonduri de autoimpuneri, cu intenţia de a introduce lumină electrică sau gaz metan.

Fiind în posesia acestor date, infractorii se prezintă la sfaturile populare comunale respective  şi la comitetele de iniţiativă, unde se dau drept ingineri,  fără să aibă acest titlu sau specialitate în acest domeniu şi tratează cu aceste organe personal şi în adunările cetăţenilor, unde participă şi ei, asupra luării lucrărilor şi încheierea contractelor.

Unii infractori, pentru a li se uşura  încheierea  contractelor  privind  lucrările de electrificare şi  introducere  a gazului metan, prin coruperea unor  funcţionari de stat,  reuşesc  să intre în posesia unor delegaţii, prin care sunt  împuterniciţi  să încheie contracte pentru executarea lucrărilor  în numele întreprinderii emitente, apărând formal ca  angajaţi  ai acestor întreprinderi.

Aşa a procedat  cunoscutul infractor Tudor Jan, conducătorul unui grup de  infractori (19 persoane), descoperit  în august 1957, care prin  coruperea conducerii Combinatului  „ COMRAIPROD” – Snagov, a reuşit să intre  în posesia  unei  delegaţii permanente emisă de această unitate  şi prin care era împuternicit  să încheie  contracte  de electrificare pe tot  cuprinsul R.P.R., să primească  sume de bani  în numerar  şi să  semneze  acte de casă, deşi nu a fost niciodată  salariatul  acestei întreprinderi. Menţionăm faptul că  Combinatul  „ COMRAIPROD” Snagov nu avea nici o secţie  de electrificare şi deci nu avea  nimic comun cu astfel de lucrări.

În baza delegaţiei obţinute, Tudor Jan contractează lucrări de electrificare în mai multe comune din regiunile Bucureşti  şi Constanţa, cu care ocazie primeşte ca avans însemnate sume de bani în numerar, pe care şi le însuşeşte.

Unii infractori, la adăpostul firmelor de „mic meseriaş” încheie contracte pentru executarea lucrărilor de electrificare sau introducerea gazului  metan, deşi nu  sunt specialişti  în acest domeniu, iar după primirea  avansurilor  şi a delegaţiilor pentru  procurarea materialelor  dispar fără să execute lucrarea, folosind delegaţiile în  scopuri personale.

Astfel, în anul 1957, a fost descoperit grupul de infractori condus de Tudor Viorel din Bucureşti, care după ce a intrat în posesia avansurilor   şi a delegaţiilor  pentru procurarea materialelor, emise în alb de organele  Sfatului popular al comunei  Telciu, regiunea Cluj, cu care  încheiase contract pentru electrificarea comunei, a dispărut fără să execute  lucrarea. Delegaţiile obţinute au fost  folosite pentru ridicarea  unor însemnate cantităţi de  materiale dintr-o serie de întreprinderi socialiste, ce apoi au  fost speculate de acesta.

De asemenea, grupul de infractori condus de  Ion Nae, descoperit în anul 1957, după ce a primit avansuri în numerar de la sfaturile populare ale comunelor  Moviliţa, Străoane şi Berveni din regiunea Galaţi şi Baia Mare, a părăsit comunele menţionate fără să-şi îndeplinească obligaţiunile contractuale.

Tot la fel a procedat grupul de infractori condus de Sandu Iulian din Bucureşti, descoperit în anul 1958, care  după ce a încasat suma de 116.000 lei în baza contractelor  încheiate cu Sfaturile populare ale localităţilor Dumbrăveni şi Hoghilog, regiunea Stalin, pentru  lucrările de introducere  a gazului metan, a părăsit localităţile fără să execute  lucrările contractate.

În unele cazuri, infractorii lipsiţi de  autorizaţii, încheie contracte cu sfaturile populare şi  comitetele de iniţiativă  în numele altor persoane autorizate să  execute  astfel de lucrări, bineînţeles după o prealabilă înţelegere cu un caracter oneros. În felul acesta, persoanele  autorizate ascund venitul impozabil, întrucât organele  fiscului nu pot cunoaşte activitatea acestora desfăşurată în raza altor regiuni.

Astfel, grupul de infractori condus de  Costea Parolă, din Bucureşti, ce se cercetează în prezent, folosind autorizaţia  unei alte persoane din Bucureşti, a încheiat  contracte pentru introducerea gazului metan în mai multe  comune din regiunea Cluj, Stalin şi Autonomă Maghiară,  în valoare de  circa 4.000.000 lei, din care şi-a însuşit o mare  parte. În ultimii ani infractorul şi-a cumpărat trei  imobile în Bucureşti pe numele unor rude ale sale.

Prin intermediul unor persoane interesate, infractorii participă direct la adunările cetăţenilor, unde se  discută asupra fondurilor  necesare lucrărilor şi modul de  strângerea lor de la cetăţeni, ajungând până acolo ca să numească ei persoana care  să se  ocupe cu strângerea banilor.

Aşa a procedat infractorul Costea Părolă care cu  sprijinul unor funcţionari necinstiţi din  Sfatul popular  al  comunei Albeşti, regiunea Stalin, a numit pe Marin Curcă din Bucureşti, plătit de acesta cu 2.000 lei lunar, să strângă bani de la cetăţenii din această comună, pe care  apoi îi preda infractorului.

Modul de obţinere a materialelor necesare  executării lucrărilor şi decontarea avansurilor

In  baza relaţiilor ce şi le creează cu unii funcţionari necinstiţi din sfaturile populare, infractorii primesc prin intermediul acestora delegaţii, note de comandă,  facturi şi avize de expediţie în alb, semnate şi ştampilate,  pe care apoi le folosesc după bunul lor plac.

Intrând în posesia delegaţiilor prin metodele arătate, infractorii îşi creează relaţii la I. C. M. – uri, în  rândul unor funcţionari necinstiţi şi cu sprijinul  direct al  acestora trec la  depistarea unor mijloace de bază (motoare, maşini şi alte materiale) în stare de funcţionare, aparţinând diferitelor întreprinderi socialiste.

În mod nejustificat aceste materiale utilizabile sunt casate şi prin intermediul  acestor inspectori sunt predate  formal către I.C.M. ca „ fier vechi”, de unde sunt  ridicate  de infractori în baza delegaţiilor ce le posedă şi apoi  le speculează la preţuri exagerate.

Aşa a procedat infractorul Tudor Viorel ce se cercetează şi în prezent, care în baza  delegaţiei Sfatului popular  Telciu obţine de la I.C.M. un motor industrial de  120 H.P. la preţul de 1.200 lei, pe care apoi îl refacturează către acelaşi sfat popular la preţul de 85.000 lei.

În felul acesta Tudor Viorel mai obţine încă 8  motoare industriale de la I.C.M. Bucureşti şi Ploieşti, precum  şi alte materiale pe care apoi le speculează, folosindu-se  de O.C.L. – Consignaţia, unde de asemenea îşi creează relaţii  tot prin corupere.  Acelaşi procedeu a fost folosit şi de  grupele de infractori conduse de Ion Nae, Radu Ilie etc.

Infractorii, în înţelegere cu delegaţii beneficiatorilor ( întreprinderi socialiste) şi funcţionarii necinstiţi  de la O.C.L. –  Consignaţia, măresc preţurile obiectelor  depuse  într-un mod nejustificat prin micşorarea procentului de  uzură, prejudiciind prin aceasta întreprinderile  beneficiare.

Important este faptul că aceleaşi piese  şi motoare  ce apar introduse  la O.C.L. – Consignaţia la preţuri exagerate,  ele sunt scoase prin I.C.M. – uri de la întreprinderi de stat drept casate şi fără valoare ( cazul  lui Tudo, Ion Nae, Radu şi alţii).

Pentru procurarea ţevilor de instalaţii gaz metan,  infractorii îşi  creează relaţii chiar şi în organele centrale (C.S.P., ministere) sau folosesc alte persoane intermediare  care au deja astfel de relaţii, iar apoi fac uz de notele de  comandă obţinute în alb prin sistemele arătate mai sus.

Prin acest sistem, Costea Părolă a obţinut repartiţii pentru mari cantităţi de material tubular, folosind  influenţa numitului Marin Curcă în schimbul unei  însemnate sume de bani.

Corupând factori de răspundere,  infractorii ajung până acolo ca să folosească conturile de virament  ale întreprinderilor şi instalaţiilor de stat în scopuri personale (cazul infractorului Costea) care au folosit  conturile de virament ale Direcţiei regionale C.F.R. Oraşul  Stalin, Topitoriei de la Albeşti,  Sfatului  popular Albeşti  şi ale altor întreprinderi, pentru a achita contravaloarea  materialelor ridicate de aceştia din sectorul socialist.

În baza actelor obţinute în alb (Tudor Jan  24  delegaţii) grupele de infractori conduse de Tudor Jan şi  Tudor Viorel, cercetate de D.M.E. au ridicat materiale de la diferite  unităţi socialiste folosind I.C.M.- urile şi O.C.L. – Consignaţia,  păgubind statul cu importante sume de bani, ce depăşesc  3.000.000 lei.

Pentru justificarea avansurilor primite în contul lucrărilor contractate, infractorii recurg la falsificarea bonurilor din comerţ, încheierea de procese verbale vânzare –  cumpărare false cu terţe persoane şi legalizarea lor la  notariatele de stat, procurarea unui mare număr de bilete de tren,  bonuri de consum etc.

Infractorii recurg la acest sistem atât pentru  a-şi  acoperi infracţiunile comise, cât şi pentru a se  sustrage de la plata taxelor datorate fiscului.

Prin aceste metode Tudor Jan a decontat la sfaturile populare procese verbale false, legalizate la  Notariatul de Stat, prin care justifica cumpărarea unor chimicale pentru impregnarea stâlpilor necesari electrificării, în  valoare de peste 300.000 lei, precum şi bonuri din comerţ,  falsificate, în valoare  de sute de mii de lei, folosindu-se de o serie  de elemente afaceriste interesate pecuniar.

În prezent regiunile Stalin, Timişoara, Cluj, Autonomă Maghiară, Piteşti şi Constanţa sunt împânzite de astfel de  particulari ce execută lucrări de electrificare şi  introducere a gazului metan, folosind metode asemănătoare ca cele menţionate mai sus.

Scurte date informative asupra persoanelor ce se ocupă cu astfel de infracţiuni.

Analizând situaţia infractorilor cercetaţi în anii 1957 şi 1958, se constată că marea lor majoritate sunt persoane cu un trecut dubios, duşmani  înrăiţi ai regimului democrat popular.

Astfel, numitul Tudor Jan, născut la 30  octombrie 1904, a fost director al ziarului „ Străjerul”, a ajutat  băneşte pe Zelea Codreanu,  a funcţionat mulţi ani  ca secretar al fostului ministru de interne Vaida, a fost condamnat la 4 ani temniţă grea pentru crimă contra păcii, eliberat din  penitenciar în anul 1953.

Pandele Vieru , născut la 30 ianuarie 1912, fost patronul unui laborator de produse cosmetice, naţionalizat în  1948, condamnat 6 ani temniţă grea pentru crimă contra umanităţii.

Toader Ştefu, născut la 11 septembrie 1906, fost colonel în armata burgheză, cercetat pentru crimă de război.

Tudor Viorel, născut la 13 iunie 1911, a fost mare industriaş în Republica Moldovenească, iar la sosirea  trupelor sovietice s-a refugiat la Focşani, unde în asociaţie  cu alţi moşieri şi-a deschis un mare atelier  de reparat  maşini militare. Ulterior s-a stabilit în Bucureşti unde a  continuat afacerile, fiind înaintat de mai multe ori în instanţă etc.

Împrejurările ce favorizează starea infracţională în aceste sectoare de activitate

Starea infracţională ridicată în aceste sectoare îşi are explicaţia în existenţa anumitor împrejurări şi condiţii ce contribuie direct sau indirect la menţinerea acestei situaţii destul de grave. Din acestea redăm următoarele:

–         o serie de întreprinderi şi instituţii de stat, dând dovadă de naivitate şi neglijenţă, încheie contracte  pentru executarea lucrărilor cu antreprenori particulari necunoscuţi, întrucât aceştia activează în raza mai multor regiuni, evitând localitatea de domiciliu, ceea ce creează  posibilitatea dispariţiei acestora după ce au intrat în posesia avansurilor;

–         unităţile contractante, din  lipsă de răspundere, neglijenţă gravă şi uneori interesul material al unor  funcţionari necinstiţi, emit delegaţii nejustificat pe numele  particularilor, precum şi facturi, note de comandă , avize de  expediţie etc în alb, semnate şi ştampilate cu sigiliul unităţii respective, care apoi sunt folosite exclusiv  în interesul  acestor particulari;

–         infractorii mai profită şi de faptul  că sumele  strânse de la  cetăţeni nu se contabilizează, fiind socotite ca aparţinând particularilor şi astfel scapă de sub controlul  organelor locale; la fel, sumele provenite din autoimpuneri;

–         uşurinţa cu care unele unităţi de stat folosesc  conturile lor de virament pentru achitarea materialelor ridicate de particulari şi lipsa  unui control al organelor tutelare în această direcţie;

–         slaba  organizare a unităţilor de stat în sarcina  cărora revin lucrările de electrificare şi introducere a gazului metan, ceea ce duce la neacoperirea nevoilor actuale.

Pentru a preveni  posibilitatea organizării  infractorilor în grupe care aduc imense prejudicii sectorului de  stat, propunem a dispune luarea următoarelor măsuri:

–         lucrările de electrificare şi introducere a  gazului metan să fie executate numai de întreprinderi de stat  sau de cooperative meşteşugăreşti, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural;

–         pentru situaţiile  când posibilităţile  întreprinderilor  de stat sunt depăşite, antreprenorilor particulari să le revină în exclusivitate manopera lucrărilor, motivată justificat de acte legale;

–         să se interzică ridicarea de avansuri anticipat,  costul lucrărilor să fie achitat pe baza actelor menţionate (pontaje, state de plată, situaţii de lucrări), iar  lucrătorii necesari să fie angajaţi de unitatea beneficiară;

–         sumele adunate de la cetăţeni şi fondurile de  autoimpuneri să fie contabilizate, iar sfaturile populare să iniţieze controale asupra modului de folosire a lor;

–         proiectele lucrărilor să fie întocmite numai de  întreprinderile de gaze şi electrificare şi să fie avizate de sfaturile populare regionale, întrucât în foarte multe cazuri s-a constatat că lucrările sunt făcute fără deviz şi  nu corespund tehnic;

–         să se interzică eliberarea delegaţiilor pe numele particularilor sau alte acte  pentru procurări de materiale, sarcina aceasta revenind exclusiv unităţii beneficiare, care să lucreze în baza conturilor de virament”.

Notă: Numele şi prenumele păstrează doar iniţialele.

Prescurtări; IMC: Întreprinderea de Materiale şi Construcţii;

OCL: Organizaţia Comerţului Local

CSP: Comitetul de Stat al Planificării

DME: Direcţia Miliţiei Economice

Ancu Damian