România are un litigiu nerezolvat cu Bulgaria înceea ce priveşte delimitarea din apele Mării Negre, aanunţat ministrul de externe, Cristian Diaconescu,într-o emisiune a Digi24 TV.

 

Presa bulgară a pus imediat declaraţia lui Diaconescu înlegătură cu presupusa prezenţă a unor zăcăminte dehidrocarburi în zona disputată, confundând-o cudescoperirea recentă din regiunea Insulei Şerpilor. ReplicaBulgariei a venit ieri: delimitarea zonelor maritime nu este oproblemă în relaţiile dintre Bulgaria şi România, conformMinisterului de Externe de la Sofia. Însă ministrul Cristian Diaconescu a aruncat în discuţieşi problema etnicilor români din Bulgaria, care nu se bucură de nici un fel de drepturi.

 

Problema: 17 kilometri pătraţi

 

Ministrul de externe, Cristian Diaconescu, a declarat marţi seară că “există o zonă înlitigiu” între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte frontiera de stat. “Există o zonă înlitigiu (cu Bulgaria – n.r.) în ceea ce priveşte chiar frontiera de stat, marea teritorială dintrecele două state. Ce-i drept, este vorba de 17 kilometri pătraţi, nu de foarte mult, dar întrestate europene, state cât se poate de cooperante în foarte multe planuri, cu interesecomune pe foarte multe domenii, nu văd de ce, foarte rapid, aceste lucruri nu pot firezolvate”, a spus Cristian Diaconescu.

 

Bulgarii spun că ne înţelegem

 

În replică, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe bulgar, Vesela Cerneva, a spuscă delimitarea zonelor maritime nu este o problemă în relaţiile dintre Bulgaria şi România. Bulgaria şi România poartă negocieri pentru delimitarea zonelor din Marea Neagră de maibine de 20 ani. Ultima rundă de negocieri (cea de-a 17-a) a avut loc la Sofia în decembrie2011, iar următoarea va avea loc la Bucureşti în acest an, a mai spus Cerneva. Negocierileau loc într-o atmosferă de prietenie şi în contextul voinţei celor două ţări, astfel încâtdiferendul să fie rezolvat prin semnarea unui acord bilateral. Subiectul nu reprezintă nici oproblemă în relaţiile bilaterale, care sunt de parteneriat, de bună vecinătate şi în spiritulapartenenţei noastre la Uniunea Europeană, conform declaraţiei de la Sofia.

 

Comisia Europeană nu a comentat, miercuri, recentele declaraţii ale şefului diplomaţiei române privind “o zonă în litigiu” între România şi Bulgaria privind frontiera maritimă, dara precizat că, de principiu, problemele deosebite dintre ţări candidate (cum au fostRomânia şi Bulgaria până la 1 ianuarie 2007) trebuie soluţionate înainte de aderare.

 

Confuzie în presa bulgară

 

Presa bulgară a reluat declaraţiile ministrului Cristian Diaconescu, susţinând că de fapt zona în litigiu ar avea resurse de hidrocarburi. “Ne certăm cu România pentru zăcăminte de gaze şi petrol din Marea Neagră”, titrează cotidianul “Standart” în ediţia sa electronică, conform Agerpres. “România ne presează cu un precedent periculos”, titrează ziarul “Nova Dobrogeanska Tribuna” care apare în oraşul Dobrici din nord-estul Bulgariei. Diaconescu a declarat că “există o zonă în litigiu” în ceea ce priveşte frontiera de stat în Marea Neagră unde au fost descoperite recent zăcăminte de gaze şi petrol. Diaconescu a spus printre altele şi că trebuie discutate problemele minorităţii româneşti din Bulgaria, mai afirmă publicaţia. Agenţia BGNES comentează că declaraţia ministrului român “este un precedent periculos care ne întoarce în timpurile când regiunea noastră a suferit din cauza naţionalismului şi urii”. În ciuda declaraţiilor lui Diaconescu, pe teritoriul Bulgariei nu există nici o minoritate românească, mai susţine agenţia de ştiri privată.

 

Precedentul cu Ucraina

 

România a câştigat în  procesul de la Haga cu Ucraina, în 2009, o suprafaţă de 9.700 de kilometri pătraţi din platoul continental al Mării Negre. Descoperirile de hidrocarburi la care face referire presa bulgară au fost făcute tocmai în acest perimetru. Ministrul Diaconescu a subliniat faptul că România nu doreşte decât să îşi reglementeze relaţiile cu vecinii: “Vreau să vă spun că nu am intrat noi, România, într-o etapă revendicativă oarecum de neînţeles. Pur şi simplu sunt teme care au rămas nesoluţionate de foarte mult timp, majoritatea de natură politico-juridică, pe care dorim să le rezolvăm în baza raporturilor de bună vecinătate cu toate aceste state”.

 

Prin decizia de la Haga, din 3 februarie 2009, a fost reglementată problema platoului continental din jurul Insulei Şerpilor, însă a rămas nerezolvată chestiunea liniei de graniţă între Golful Musura şi această insulă. Ucraina a instalat o serie de balize la sudul liniei dorite de partea română.

 

Naţionaliştii de la Ataka vor înapoi Dobrogea

 

Partidul naţionalist bulgar Ataka aminteşte într-un comunicat de presă că “Partea bulgară ar fi putut la fel de bine să aibă pretenţii pentru Dobrogea de Nord, un teritoriu pur bulgăresc, populat cu bulgari până în secolul trecut, care a fost cedat pe nedrept României”. Partidul Ataka se opune ferm pretenţiilor părţii române pentru corectarea frontierei între România şi Bulgaria din Marea Neagră, se arată în document. Partidul naţionalist bulgar VMRO a cerut ca ministrul de externe, Nikolai Mladenov, să respingă toate tentativele României de a căuta o minoritate românească în Bulgaria. Liderul partidului, Krasimir Karakacianov, a declarat că vlahii şi aromânii au toate drepturile legale în Bulgaria. În opinia lui, faptul că în Bulgaria nu există nici o minoritate românească poate fi dovedit cel mai bine în discuţii cu reprezentanţii acestor comunităţi care se consideră vlahi şi aromâni, dar nu români.

 

Românii din Bulgaria, supuşi deznaţionalizării

 

Deşi agenţia bulgară BGNES susţine că nu există etnici români în Bulgaria, această afirmaţie este contrazisă de o simplă plimbare în sudul Dunării, mai ales în regiunea Vidin unde trăiesc câteva zeci de mii de etnici români.

 

Referindu-se la problemele cu care se confruntă minoritatea românească din Bulgaria, ministrul Cristian Diaconescu a spus că doreşte “aceleaşi standarde şi aceleaşi principii care se aplică peste tot în legătură cu regimul minorităţilor la nivel european”. “Nu mă deranjează absolut nimic atâta vreme cât dreptul românilor de a se considera români şi nu altă categorie, altă denominare eventual dintr-o percepţie emisă la nivel statal, este respectat. Câtă vreme acest drept este respectat, nu avem absolut nici o problemă, dar trebuie să atragem atenţia atunci când apar diluări”, a mai comentat Diaconescu.

 

Conform primului recensământ al populaţiei din 1905, în Bulgaria trăiau 80.000 de români, aceeaşi cifră apărând şi în anul 1910. În 1920, recensământul a înregistrat 57.312 români, iar în 1926 – 83.746 români care trăiau în Bulgaria. Recensământul din 1934 a redus la maxim înregistrarea românilor: dacă în 1926 la Vidin erau înregistraţi 42.414 români – la recensământul din 1934 au mai fost găsiţi doar 1.213. Ultima menţiune oficială a românilor în documentele bulgare datează din 1965, când au fost recenzaţi doar 6.000 de etnici români. Recensămintele de după 1989 nu au cuprins categoria români. În acelaşi timp, la recensământul din anul 2001 din Bulgaria au fost înregistraţi 156.119 cetăţeni la categoriile „alţii“ (69.204), „fără etnie“ (62.108) şi „necunoscută“ (24.807). În lipsa unor cifre oficiale, organizaţiile neguvernamentale ale românilor din Bulgaria afirmă că în 35 de sate din zona Vidinului există populaţie vorbitoare de limbă română.

 

În anul 2007, Guvernul Bulgariei a răspuns unei scrisori a etnicilor români din regiunea Vidin care îşi cereau drepturile. Bulgaria refuză să accepte existenţa unei minorităţi româneşti, susţinând în schimb existenţa unui grup etnic „vlah“ vorbitor de „limbă vlahă“. Astfel, Guvernul Bulgariei afirmă că „Ministerul Culturii susţine că nu există populaţie românească, doar reprezentanţi ai vlahilor şi ai aromânilor care se identifică astfel, însă vorbesc un dialect necunoscut, amestecat cu cuvinte bulgare; această comunitate este foarte mică şi răspândită pe tot teritoriul Bulgariei“. În ciuda cererilor insistente ale reprezentanţilor comunităţii româneşti, Guvernul Bulgariei a refuzat să acorde românilor statutul de minoritate naţională. Deşi legislaţia bulgară permite minorităţilor naţionale folosirea limbii române în şcoli şi în mass-media, totuşi comunitatea românilor din regiunea Vidin nu se bucură de aceste drepturi.

http://www.puterea.ro/articol/cerem_pamant_si_apa_bulgariei

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here