httpv://www.youtube.com/watch?v=gTRGNx-H-Hw

Nu doar vânătăile te transformă într-o victimă. Verificarea telefonului mobil este tot o formă de violenţă în familie”. Este mesajul unui campanii care rulează la televiziuni, de ceva vreme. Spotul se bazează pe prevederile noului Cod Civil, care este mai explicit la capitolul „Drepturile şi îndatoririle personale ale soţilor”, stipulând că: „Un soţ nu are dreptul să cenzureze corespondenţa, relaţiile sociale sau alegerea profesiei celuilalt soţ” (articolul 310).

În timp ce ONG-urile care sprijină victimele violenţei domestice salută această prevedere, avocaţii şi poliţiştii spun că citirea sau controlarea corespondenţei de către soţi este foarte greu de dovedit.

“Sunt multe cazuri în care soţii ajung să se despartă din cauză că unul dintre ei, de regulă pe fondul geloziei şi a neîncrederii, ajunge să verifice corespondenţa electronică, conturile din reţelele de socializare, mailurile, sms-urile primite sau transmise, listingurile apelurilor, ajungând astfel să ascundă corespondenţa celuilalt soţ”, spune avocatul Simona Liliana Anton, de la Baroul Bucureşti. Totuşi, a dovedi violarea corespondenţei, rămâne un lucru complicat.

„O astfel de prevedere, introdusă în mod explicit în Codul Civil reprezintă o garanţie în plus a respectării vieţii private, inclusiv în relaţiile dintre soţi. Cea mai dificilă problemă rămâne însă cea a probaţiunii. Aproape imposibil va fi însă de dovedit o situaţie în care, spre exemplu, soţul citeşte sms-urile din telefon sau chiar lista apelurilor din aparatul telefonic, pe care apoi le şi şterge din memoria aparatului”, spune Simona Liliana Anton.

La rândul său, un poliţist judiciarist din cadrul IGP spune că a dovedi violarea corespondenţei între soţi va fi un lucru deosebit de dificil.

“Va fi foarte greu de documentat un astfel de caz. Pentru a avea probele necesare, acestea trebuie autorizate de instanţele de judecată. Pot fi autorizate interceptări, monitorizări, dar este greu de crezut că ar putea fi eliberate astfel de mandate. De regulă se dau pentru cazuri grave, în care sunt implicate grupări criminale periculoase”, a declarat acesta.

„Spre exemplu, soţul care suspectează că îi este cenzurată corespondenţa ar putea fi tentat să instaleze camere de luat vederi în casă. Pentru a fi admisă în instanţă, o astfel de probă ar trebui aprobată de magistrat iar calitatea înregistrării ar trebui să fie suficient de bună pentru a surprinde fără echivoc cele întâmplate”, a mai spus poliţistul.

“O nouă formă a exercitării controlului”

Camelia Proca, de la Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen (ALEG), ONG care deţine şi centre se sprijin pentru femeile abuzate de soţi, crede că semnalarea viol`rii coresponden]ei de c`tre so]i ar putea ajuta la condamnarea mai multor agresori.

„Avem în continuare foarte puţine condamnări în cazurile de violenţă domestică. În astfel de cazuri este foarte dificil să vii cu dovezi, femeilor le este de multe ori frică să solicite un certificat medico-legal, iar dovezile pe care le prezintă tribunalului sunt de multe ori destul de slabe”, crede Camelia Proca, care spune că verificarea telefonului sau a contului de e-mail este o nouă formă de control din partea partenerului abuziv.

„Cred că este o formă mai nouă a exercitării controlului. Odată cu avansarea tehnologiei, apar şi noi metode de abuz. E o metodă pe care agresorii ştiu foarte bine să o folosească. Şi noi am avut cazuri în care victimelor li se controla accesul la telefon, victimele ne vorbeau în şoaptă şi cu frica de a fi auzite, sau ca partenerul să afle că ne-a sunat”.

Camelia Proca crede însă că verificarea telefonului în sine nu este un abuz, ci doar o parte a problemei.

„Desigur, nu simpla verificare a contului de mail sau a telefonului este un act de violenţă. Însă corelată cu alte acţiuni de control, se poate constitui într-un abuz. De exemplu dacă soţul îi interzice soţiei să iasă cu prietenele sau să vorbească cu acestea”.

“Femeile controlează corespondenţa în mai mare măsură”

Faptul că violarea corespondenţei se poate transforma în violenţă conjugală îl admite şi psihologul Aurora Liiceanu.

„Poţi să terorizezi pe cineva şi fără să-i laşi vânătăi. Violenţa are şi componenta ei psihică, nu trebuie să ajungi la spital ca să o simţi. Chiar şi violarea corespondenţei îţi induce o spaimă”.

Aurora Liiceanu spune că nici invocarea curiozităţii nu este o scuză pentru violarea corespondenţei.

„Curiozitatea aceasta nu este un semn bun. Orice om are dreptul la intimitatea lui, la autonomia lui. Desigur, o relaţie are şi libertăţi şi constrângeri. Nu poţi să pleci o săptămână fără să-i spui partenerului unde te duci. Sunt lucruri care ţin de etica iubirii”.

Aurora Liiceanu spune, însă, că încercarea de a controla o relaţie prin violarea corespondenţei este un lucru pe care îl fac mai mult femeile.

„La nivel de masă femeile au cultura controlului. Dacă partenerul se vede cu femei, nu e bine, pentru că alte femei sunt o ameninţare. Dacă bărbatul iese cu prieteni bărbaţi, iar nu e bine, pentru că prietenii îl învaţă la prostii. Femeile controlează corespondenţa partenerului în mult mai mare măsură”, a mai spus Aurora Liiceanu.

2 COMENTARII

  1. 98% din procesele de divort cu minori sunt castigate de mame indiferent de situatia materiala,mentala,comportament in societate sau familie pe care o au.Drepturile barbatilor cine le apara?Ei sunt buni sa faca avere pe care o imparte cu una ca monica gabor[Columbeanu],asta e discriminare dar justitia nu vede.PS Nu sunt misogin sunt casatorit de 38 de ani am bait si fata ingineri sunt si bunic dar ce se intampla la ora asta in anumite familii nu e corect.

  2. …a saptea oara tradus…adica tot eu sunt de vina neicusorule?da’cind putoarea imi violeaza portofelul,cardurile,aiastea nu se pun?daca ii citesc mesajele care si le da cu amantul,sunt de condamnat,mishto,ce sa zic…

LĂSAȚI UN MESAJ