Ambasada SUA, în 2009: ”Mircea Geoană pare gata să-l detroneze Băsescu. (…) O gafă a lui Geoană combinată cu o lovitură a lui Băsescu în ultima repriză ar putea schimba situaţia foarte rapid”

Într-o notă clasificată „secret”, din 30 noiembrie 2009, şi publicată azi de Wikileaks, ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark H. Gitenstein semnează o analiză care-l priveşte pe Mircea Geoană, pe atunci candidat la presedinţia României. Gitenstein descrie fundamentele politice ale lui Geoană şi relaţiile acestuia cu „dealmaker-ii” PSD şi oligarhii, relatiile ascestuia cu NATO, SUA, UE si Rusia. De asemenea, în cablogramă se analizează strategia candidatului Geoană şi se recomandă, în cazul în care Geoană câştigă, urmărirea cu atenţie „cui pleacă acesta urechea”, indiferent dacă o face în mod oficial sau neoficial.

Raportul ambasadorului SUA la Bucureşti, Mark H. Gitenstein
„Raportul oferă o analiză primară a priorităţilor de politică externă a lui Mircea Geoană, candidatul Partidului Social Democrat (PSD) care, pentru moment, ar putea să-l detroneze pe actualul Presedinte Traian Băsescu. Cablogramele vor descrie fundamentele politice ale lui Geoană şi relaţiile acestuia cu „dealmaker-ii” PSD şi oligarhii, despre care mulţi se aşteaptă că ar trage sforile, dacă Geoană devine preşedintele României, iar PSD intră la guvernare. Mircea Geoană împarte convingerile lui Traian Băsescu privind păstrarea relaţiilor strânse cu NATO şi SUA, dar semnalează în mod clar dorinţa sa de consolidare şi cooperare cu UE, precum şi îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia. În timp ce criza economică şi bugetul redus ar putea avea un impact asupra angajamentelor militare internaţionale ale României daca Geoană va câştiga preşedinţia, schimbări majore în politica externă sunt puţin probabile”, se arată în sumarul cablogramei.
[…]

„Geoană a  intrat în campania prezidenţială cu o bogată experienţă în politica externă, servind ca purtător de cuvânt al AMF (MAE n.n.) în perioada 1993-1995, ambasador SUA în 1996-2000 şi ministru de externe în perioada 2000-2004. Cu toate acestea, el nu a folosit politica externă ca şi fundament al campaniei sale, preferând să-l atace pe Băsescu cu argumente privind aspectele interne şi economice, considerându-le slăbiciunile lui Băsescu. Chiar şi pe aspectele în care Geoană nu a fost de acord cu  Băsescu, cum ar fi îmbunătăţirea relaţiilor  cu Rusia, Geoană nu a pus în evidenţă aceste diferenţe, ca şi o temă majoră de campanie. Mai important, se pare că există un interes scăzut  pentru afacerile externe în cadrul electoratului român, alegătorii fiind axaţi mai mult pe personalităţi şi pe factorul „pocketbook” (tehnică bază pe entuziasm, tenacitate şi farmec n.r.), ca şi efect al crizei financiare; România rămâne afundată în criză.”
[…]

Ce candidat le-ar susţine americanilor scutul anti-rachetă
„Diplomat de carieră, Mircea Geoană este extrem de încrezător privind propria sa perspicacitate în afacerile externe, şi beneficiază de sfatul experţilor PSD în politica externă, cum ar fi europarlamentarul (şi rival frecvent) Adrian Severin. Totusi, el o numeşte pe Oana Popescu consilier de campanie pe politica externă, un om de televiziune relativ necunoscut. Încrederea acordată acesteia a creat o ruptură între Geoană şi politica externă tradiţională, practicată de oamenii experimentaţi în relatii externe, din PSD. În acelaşi timp, încrederea lui Geoană în propria sa experienţă şi refuzul de a elabora o platformă politică externă fac dificilă identificarea viziunii sale pentru rolul României în regiune cât şi la nivel global.

Geoană nu a fost implicat activ în politica externă în ultimii ani, concentrându-se mai mult pe protejarea şi consolidarea conducerii PSD. Cu toate acestea, pe baza  declaraţiilor publice şi a activitatii dinainte de 2004, se poate concluziona cu certitudine că există câteva diferenţe între abordarea sa şi a preşedintelui Băsescu. Ambii sprijină o relaţie puternică cu SUA şi un angajament cu NATO, ca piloni ai strategiei de apărare a României. Geoană nu este la fel de puternic angajat privind misiunea ISAF din Afganistan sau la fel de dornic să continue, în eventualitatea unor viitoare accidente, probabil va adopta o politică de continuare a implicarii părţii române la acţiunile NATO, în afara zonei angajamentului  militar. Deşi Geoană, ca Băsescu, ar saluta o creştere a  prezenţei americane pe teritoriul românesc, (fie în ceea ce priveşte Acordul din 2005 sau desfăşurarea de noi mijloace de apărare anti-rachetă), spre deosebire de Băsescu, în cazul lui Geoană este de aşteptat ca acesta să liniştească fricile Moscovei, în orice caz.”
[…]

Geoană – prea legat de UE
Deşi personal şi public este un susţinator al parteneriatului strategic cu Washingtonul,  Geoană are o abordare mai deschisă decât Băsescu privind angajamentul din României în cadrul UE, cu alte state membre UE.  Dacă pe Băsescu  s-ar putea conta aproape sigur pentru a sprijini  SUA în orice dezacord grav cu Bruxelles, Paris sau  Berlin, poziţia  lui Geoană ar fi probabil mult mai nuanţată. El vede viitorul României ca inexorabil legat de restul Europei.”
[…]

Suspectat că ar susţine conducta ruşilor
„Însă, un mister mai mare este abordarea lui Geoană privind Rusia. El l-a criticat public pe Traian Băsescu pentru duritatea în discuţiile cu Moscova, susţinând că Guvernul României nu ar trebui să permită litigii în politica externă în anumite domenii, pentru a preveni dialogurile civile în altele. Deşi  Geoană se confruntă cu critici publice privind cele două călătorii secrete la Moscova în 2009, campania sa nu a avut de suferit prea mult pe această temă. Ultimele discuţii pe tema deplasărilor la Moscova privesc folosirea de către Geoana a unui avion, aparţinând oligarhului Sorin Ovidiu Vântu. Ca ministru de Externe, Mircea Geoană a fost mereu dispus să discute cu ruşii,  dar el a jucat, de asemenea, un rol important într-o serie de iniţiative NATO conduse de SUA, lucru care a înfuriat Moscova, cum ar fi aderarea la NATO pentru statele baltice, presiunea asupra Moscovei pentru a îndeplini angajamentele de la Istanbul şi retragerea forţelor din Georgia şi Moldova. Cu toate acestea, în timp ce preşedintele Băsescu a pus mare prioritate pe sprijinirea noului guvern în Republica Moldova pentru a rezista la presiunea Rusiei, Geoană pare a avea o abordare mai „imparţială” şi ar fi dispus să ţină deschisă pentru negocieri situaţia Republicii Moldova, chiar şi cu Moscova. O eventuală preşedinţie a lui Mircea Geoană reprezintă, de asemenea, o provocare pentru SUA şi pentru securitatea politicii energetice europene. Astfel, Geoană ar încerca aproape sigur să întrerupă susţinerea lui Băsescu pentru proiectul gazoductului Nabucco, în favoarea celui rusesc South-Stream, unde, un număr de susţinători oligarhi ai lui Geoană au interese directe sau indirecte.”
[…]

Avioanele F-16, în pericol să rămână nevândute
„În timp ce Geoană poate menţine multe dintre priorităţile existente în domeniul politicii externe daca va deveni preşedinte, aparatul PSD l-ar putea forţa să sacrifice cheltuielile de apărare în scopul finanţarii programelor de protecţie socială, care sunt la baza platformei partidului său. Având în vedere constrângerile bugetare impuse de Guvernul României în urma crizei financiare, câştigătorul  alegerilor din acest an se va confrunta cu decizii fiscale dificile . O preşedinţie a lui Geoană ar susţine probabil angajamentul desfăşurărilor româneşti în Afganistan şi Kosovo, însă reducerile finanţarilor şi re-prioritizarea lor ar putea afecta eficienţa Armatei Romane şi, desigur, capacitatea de a creşte contribuţiile de trupe. Dacă Geoană e ales şi reduce cheltuielile militare, întârzierile în formarea militară şi achiziţii de echipamente vor fi inevitabile. De asemenea, este posibil ca guvernul PSD sa întârzie achiziţionarea de avioanelor de luptă noi, sau chiar reexamineze decizia, renunţând la avioanele americane F-16 pentru Grippen, cele suedeze.”
[…]

„Dealmaker”-i şi oligarhi
„Sase zile de la runda a doua, Mircea Geoană pare gata să-l detroneze Băsescu, însă alegătorii români sunt de notorietate nestatornici, iar o gafă a lui Geoană combinată cu o lovitură a lui Băsescu în ultima repriză ar putea schimba situaţia foarte rapid. În întâlnirea sa din 22 octombrie cu vicepreşedintele, Geoană a subliniat importanţa continuităţii în relaţiile americano-române, indiferent cine ar câştiga alegerile prezidenţiale. Avem puţine indicii că Geoană  ar dori să facă modificări semnificative în politica externă a României. Cu toate acestea, „dealmakers” ca Viorel Hrebienciuc, oligarhi, cum ar fi Vântu şi membri marcanţi ai partidului, cum ar fi fostul presedinte Ion Iliescu sunt o altă poveste. PSD este succesorul direct al Partidului Comunist al carui lider a fost Nicolae Ceauşescu, iar  unele segmente ale partidului sunt mai puţin reconstruite decât altele. În cazul în care Geoană câştigă, vom trebui să urmărim cu atenţie cui pleacă acesta urechea, indiferent dacă o face în mod oficial sau neoficial.”

WikiLeaks a scos pe net 251.287 de documente diplomatice
Pe contul său de Twitter, WikiLeaks a anunţat vineri difuzarea a „251.287 de telegrame diplomatice americane, care pot fi consultate cu ajutorul cuvintelor-cheie”, furnizând adresa site-ului care le găzduieşte, fără a preciza dacă din toate aceste documente au fost şterse numele persoanelor implicate.

WikiLeaks, care nu a putut fi contactat vineri dimineaţă, ameninţase cu o zi înainte că va difuza versiunea integrală a telegramelor, în pofida avertizărilor organizaţiilor pentru drepturile omului şi ale Statelor Unite cu privire la riscul pe care acest lucru l-ar putea reprezenta pentru persoanele citate.

Până în prezent, WikiLeaks a dezvăluit în mai multe reprize o parte din telegramele diplomate aflate în posesia sa. A publicat o primă serie de 20.000 de documente începând cu sfârşistul anului trecut. Această publicare, etalată pe mai multe luni, s-a făcut în parteneriat cu mai multe ziare, printre care New York Times şi Guardian, care au eliminat din documente numele contactelor sau persoanelor incriminate.

WikiLeaks a furnizat zilele trecute o nouă serie de circa 134.000 de telegrame diplomatice americane, printre care mai multe integral. Acum, toate telegramele diplomatice încăpute în mâinile WikiLeaks sunt consultabile pe Net, printr-un cuvânt-cheie, ori căutând după numele ţării, ori după data difuzării telegramei sau după originea documentului, la adresa (http://www.cablegatesearch.net/search.php)

 

2 COMENTARII

  1. Document nedocument totul este la trecut.Atunci cand te duci la doctor nu te intreaba daca ai fost sanatos sau nu te vede in momentul in care te investigheaza. Ce importanta mai are geoana la ora asta ?Intrucat USL nu are niciun program si se comporta precum vitelul la poarta noua latraii de pe margine discuta precum discutau taranii in morometii ce ar fi fost daca sau ce ar fi daca ar…

  2. pe prostovanul vostru de la p s d dle pepi nu l au mai vrut americanii ptr ca s a dus la rusi pe furis asa ca base a fost impus de unchiul sam n ave ti grija ca psd mai sta 5 ani pe tusa la toamna pdl cu 30 pp dd cu 14 udmr cu 6 si unpr cu minoritatile 2 3 la suta egal 51 52 si v au tras o iar alde boc si madam udrea sayonara

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.