În Suedia nu există bacalaureat, iar Belgia are un mini-examen. În Statele Unite, testele sunt mai uşoare. În Franţa şi Italia apar aceleaşi dezbateri intense, ca şi în România, despre relevanţa examenului şi calitatea sistemului de învăţământ.

Mai mult ca în ceilalţi ani, România a explodat în dezbateri, indignare şi căutarea vinovaţilor după rezultatele de la bacalaureat. Cea mai mică rată de promovabilitate din istorie a dus la discuţii nesfârşite în legătură cu sistemul de învăţământ, pertinenţa examenului, elevii din România şi profesorii lor.

Situaţia, însă, nu este specifică pentru ţara noastră. Controverse în legătură cu soartea celor care termină liceul au loc în mai multe ţări. Anul acesta, în Franţa, există acuzaţii de fraudă, Belgia se gândeşte dacă să introducă sau nu un examen serios la terminarea liceului, Germania are discuţii în legătură cu turbo-bacul.

Alberto Manca, olimpic care a dat Bacul şi în Statele Unite, spunea pentru Realitatea.net că în România „examenul de terminare a celor 12 clase este cu mult mai greu decat in Europa si Statele Unite”. „In comparatie cu Bacul, SAT-urile americanilor sunt mai usoare, dar mult mai bine structurate”, explică Alberto. La examenul din România (dat în sesiunea specială organizată pentru olimpici), el a luat 10 la fizica (echivalat cu medalia de la internationala), 9.90 romana si 9.60 matematică. „La americani am luat peste 96%” (şi a fost în primii 4% dintre candidati), explică olimpicul.

Dezbateri se întâmplă şi în alte ţări. Anul acesta, de exemplu, francezii comparau problemele elevilor de la bac cu cele din România. „Nu numai în Franţa există fraudă la Bac”, scrie slate.fr, care comentează rezultatele din România. Ministrul Educaţiei francez a decis deschiderea unei anchete asupra unor posibile scurgeri de subiecte la probele de fizică şi limba engleză. „Chiar dacă Franţa nu a obţinut niciodată la bacalaureat o promovabilitate atât de scăzută ca în România, Ministerul Educaţiei a cerut o întărire a nivelului de securizare a probelor”, scrie slate.fr.

De altfel, în Franţa, obsesia bacalaureatului începe încă din clasa a 5-a, scrie RFI. Bacaulareatul nu se dă apoi „dintr-o dată”, ci este eşalonat oarecum (de exemplu examenul, sau bacalaureatul de franceză, foarte greu, se dă în penultimul an de liceu). Există trei filiere la bacalaureatul din Franţa: cea generală care-i duce pe elevi spre studii superioare şi studii lungi, cea tehnologică, care îi specializează pe meserii, şi filiera profesională ceea ce înseamnă intrarea în şcoli profesionale.

În fiecare an există în Franţa cel puţin o dezbatere legată de bacalaureat, mai arată RFI: Există voci care spun: tensiunea în jurul acestui examen este prea mare, miza sa este excesivă, ar trebui să-l reorganizăm pentru ca tensiunea să mai scadă.

În Suedia nu există bacalaureat.

Constantin Drăgan, care a predat şi în România şi în Suedia, explică diferenţa dintre cele două sisteme de învăţământ. „Şcoala generală ţine până la clasa a 9a inclusiv. Până în clasa a 7-a inclusiv, niciun elev nu primeşte note. În schimb, pe tot parcursul şcolii, fiecare profesor scrie, cam o data pe semestru, o caracterizare a elevului, pe care dirigintele are grijă sa o trimită părinţilor. Primele note apar într-a 8a şi sunt doar nişte calificative: Deosebit de bine, foarte bine şi bine”, povesteşte jurnalistul.

 

Evaluarea elevilor se face prin teste pe care aceştia le primesc pe tot parcursul liceului. Notele de acolo se convertesc şi ele în puncte care se adună. În anumite licee există totuşi un bacalaureat internaţional, dar el se adresează în special celor care doresc să studieze în străinătate.

Numărul suedezilor care vor să meargă la facultate nu este uriaş, scrie Drăgan. Rezultatele sistemului sunt slabe. „Un studiu realizat anul trecut în Suedia a tras concluzia că ţara are cel mai subţire sistem de învăţământ din Europa. De ce? În primul rând pentru că elevii nu pot fi impulsionaţi în nici un fel să înveţe. Practic, singurul motiv care te poate determina în Suedia să studiezi este dorinţa de a o face. Respectul elevilor vis à vis de profesori este aproape inexistent, iar ţara a ajuns să aibă foarte mare nevoie de specialişti în destul de multe domenii. Diferenţa faţă de România este că suedezii investesc masiv ca să îi aducă pe aceştia din străinătate… şi chiar reuşesc să o facă”.

Nici în Belgia nu există bacalaureat, iar dezbaterea este intensă, potrivit RFI, care face o analiză a examenelor din alte ţări. Aici există însă un « mini bacalaureat », susţinut la 12 ani, la sfârşitul şcolii primare şi care se numeşte « Certificat de studii de bază ». Studiile secundare, care încep la 12 ani şi se termină la 16 sau 18 ani, sunt încununate cu un simplu certificat de studii secundare.

Învăţământul belgian prevede ca, din al treilea an de studii secundare, tinerii să opteze pentru o disciplină tehnică sau artistică. În acest fel, la 18 ani, tinerii belgieni obţin un certificat de sfârşit de studii secundare cu menţiunea « artă » sau « tehnic ». Acesta le dă posibilitatea să se înscrie în învăţământul superior, unde nu există examene de intrare, ci doar o taxă anuală de plătit.

În Bulgaria, anul acesta au picat doar 4%. În afară de examenul principal absolvenții bulgari trebuie să aleagă încă o disciplină. În lista preferințelor pe primul loc s-a aflat georgafia, urmată de biologia și istoria.

Rezultatele slabe la bac sunt privite drept un indiciu pentru pregătirea profesională a profesorilor și pot duce la tăierea suplimentului la salariu. Scade și ratingul „de școală”, scrie RFI.

În Italia, echivalentul bacalaureatului este examenul de stat sau de maturitate sau pe scurt Maturitatea. Acesta se dă după 5 ani de liceu sau de institut şi cuprinde trei probe scrise şi probe orale la toate materiile ultimului an. Examenul de maturitate este deci un test foarte dificil.

În Germania, care are unul din cele mai complexe sisteme, numărul elevilor care promovează examenul de bacalaureat în urma Gimnaziului (cel mai potrivit termen de comparaţie cu sistemul românesc) este în medie de 300.000. Rata bacalaureaţilor germani este destul de scăzută: 43%.

În prezent, mai multe landuri germane tind către „Turbo-Bac”, dar dezbaterea este intensă şi în această ţară. Criticii acestei măsuri susţin, potrivit RFI, că elevii germani nu ar mai avea timp de activităţi extra-şcolare, dintre care cea mai importantă ar fi Voluntariatul. Activităţile în folosul societăţii sunt foarte apreciate în Germania.

 

2 COMENTARII

  1. caracatita ca ra ca ti ta c a r a c a t i t a caracatita k r a k t i t a citeste o si da o mai departe lasa vraja cu bac ul a trecut cititi caracatita ca ra ca ti ta citeste o si da o mai departe caracatita sa curga cerneala s t o p s u g a t i v e i la pensie sau la puscarie ca ra catita k a r a k t i ta jos cu sugativa giurgiului nu se mai satura cititi caracatita luati atitudine nu l ma i votati daca mai candideaza n u l m a i v o t a t i daca mai candideaza

  2. dacă te-a păcălit o dată ar trebui să-i fie lui ruşine , a doua ar trebui să ne fie nouă ruşine dar a treia si a patra oară cine dracu mai e vinovat ?
    Suntem handicapaţi cu toţii să acceptăm să ne conducă un paranoic! Ne merităm soarta .La mai multe mandate împărate că eşti cel mai deştept dintre toţi cei pe care i-ai fraierit.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.